Reunind contribuțiile Conferinței Internaționale Românii și popoarele balcanice. Confluențe istorico-geografice, ediția a IV-a, organizată în interval 19-20 mai 2017, la Universitatea Hyperion din București, lucrarea aduce în fața publicului, prin efortul coordonatoarelor Nicoleta Ciachir și Elena Toma o analiză macro-structurală cu privire la inferențele dintre România și Balcani, demonstrând cu precădere modul în care relațiile internaționale se clădesc în deopotrivă pe relații interculturale. Apărut la Editura Etnologică, volumul este rezultatul unei cooperări instituționale transfrontaliere, la realizarea acesteia contribuind Universitatea Hyperion din București, Academia Oamenilor de Știință din România, Institutul de Studii Balcanice din Salonic, Asociația de Balcanistică și Slavistică din România, Universitatea „Neofit Rilski” din Blagoevgrad, Biblioteca Regională „Liuben Karavelov” din Ruse, Asociația Geografilor Umaniști din România, Asociația Română de Limnogeografie și Societatea de Geografie din România.
La nivel structural lucrarea se compune din două secțiuni, prima fiind dedicată esențialmente științelor istorice, pentru ca cea de-a doua să fie destinată științelor geografice, determinante fiind abordările interdisciplinare, fără de care variațiunea unui astfel de spațiul socio-cultural nu ar putea fi redată cu veridicitate. În acest sens, secole întregi ale interacțiunilor sud-est europene sunt evocate prin optica unor cercetători provenind din România, Italia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova sau din Turcia. Drept urmare, multiculturalismul local și întrepătrunderea civilizațiilor sunt prezentate deopotrivă cu perspectivele confruntaționale, dar mai ales cu ceea ce am putea caracteriza drept orientalism translatat în balcanism, acesta desemnând practic un spațiu puternic marcat de contradicții, dar și de perpetua plasare în opoziție cu trăsăturile civilizaționale apusene.
Dintre tematicile ce se regăsesc în paginile acestui volum, amintim subiecte precum multilingvismul, dialogul intercultural, entogeneza, marile evoluții ale istoriei prilejuite de cele două conflagrații mondiale, dinamica schimbărilor de regim din acest areal european, respectiv valențele geopolitice ce se ciocnesc într-un spațiu în care se manifestă cele mai mari religii ale omenirii, dar mai ales ideologii, proiecte naționale sau scoli de gândire dintre cele mai diversificate cu putință. Nu trebuie eludată justețea faptului că balcanismul, mai degrabă o realitate obiectivă decât o caracterizare strict pozitivă sau strict negativă, se reflectă până și în aspectele cotidiene cele mai neînsemnate cu putință, iar demersurile de cercetare din această carte deconstruiesc, analizează, dar mai ales contextualizează, un spațiu în care mitologia se întâlnește cu existența de zi cu zi. Se poate afirma că, pentru balcanici, Romantismului secolului al XIX-lea nu a încetat niciodată să se manifeste, să fie muză creatoare, dar nici să motiveze proiecte naționale, chiar dacă acestea au sfârșit adeseori în confruntări ce au revitalizat tumultuoasele decenii interbelice, criza iugoslavă fiind responsabilă pentru crearea unei a treia astfel de decade de disputare a frontierelor și a statalității.
Esențialmente, mesajul lucrării este acela că realitatea balcanică este precum însăși istoria, alcătuită din antagonisme, dar mai din elemente dintre cele mai variate cu putință, astfel că nu se poate distinge un caracter strict pozitiv, sau dimpotrivă unul pur negativ. Se poate discuta despre un anumit grad de ciclicitate, despre un drum inițiatic al homo balcanicus de la agonie la extaz, dar nicidecum despre o evoluție liniară, întrucât la nivelul Balcanilor caracterul perpetuu și implacabil al ideii de schimbare rămâne elementul cu gradul cel mai crescut de certitudine. Plasarea la întretăierea căilor de comunicații, dar mai ales a faliilor de civilizații, inoculează anumite specificități regionale, adaptabilitatea, iar mai apoi îndârjirea fiind unele dintre aspectele cele mai notabile. În final tocmai aceste vicisitudini modelează caracterele populațiilor și națiunilor balcanice, după cum se arată în studiile ce compun acest volum colectiv, inițiativă de aducere a literaților balcanici într-un cadru comun de dezbatere și de analiză.
