GABRIEL BREZOIU, director general Asociația GEYC: „Instabilitatea politică face ca sectorul de tineret să fie Cenușăreasa guvernului și să se „bată” cu sectorul cultural la capitolul „cine va primi o finanțare mai mică anul viitor”.

Gabriel Brezoiu este director general al Asociației GEYC, organizație nonprofit axată pe educația nonformală, și absolvent al Academiei de Studii Economice București. Comunitatea GEYC cuprinde peste 2500 de membri iar din 2016 este deschisă și tinerilor români de peste Prut odată cu lansarea programului „Support Moldova”.

Cum a apărut GEYC și care este istoria comunității?

GEYC a apărut în anul 2010. La acea vreme informația era tare prețioasă și doar directorii de organizații aflau de oportunitățile de dezvoltare personală și profesională dedicate tinerilor, în special cele externe. Era cumva un cerc închis și dacă nu făceai parte din el, nu aflai nimic. Inițial eram un grup de prieteni și colegi care comunicam prin intermediul unei liste de discuții Google, apoi a apărut blogul și grupul pe Facebook și încet-încet lucrurile s-au tot dezvoltat.

Dacă inițial a apărut ca un spațiu în care puteam împărtăși ușor diverse oportunități, în momentul de față Comunitatea GEYC a devenit poate una dintre cele mai mari și mai active comunități online de tineri din România cu peste 2500 de membri. Mulți am găsit în comunitate acel „ceva” pe care îl căutam, dar nu știam cum se numește, oportunitatea de a ne dezvolta și descoperi pe noi prin diverse modalități, unde fiecare poate alege ce i se potrivește.

Care este principalul obiectiv al asociației și câte programe aveți la activ?

Misiunea GEYC este să capaciteze tinerii să schimbe în bine comunitățile din care fac parte.

Activitatea noastră este împărțită în 4 direcții:

• centrul de mobilități, prin care tinerii pot lua parte la programe de mobilitate, formare europeană sau voluntariat într-o altă țară UE. Pentru a crește calitatea mobilităților pe care le desfășurăm, am inițiat standardul de calitate EQYP și programul #EFYL. De exemplu, din 2010, peste 1000 de tineri și lucrători de tineret au luat parte la programele de mobilitate ale GEYC;
• centrul de învățare, prin care tinerii iau parte la programele noastre de formare pe plan local, cel mai longeviv dintre ele fiind SMARTER Academy, care a avut deja 5 ediții: 3 la București și 2 la Chișinău;
• centrul de resurse, prin care oferim acces la resurse și instrumente online, platforme de eLearning etc.;
• centrul de tineret, care coagulează toate inițiativele noastre de informare a tinerilor, campaniile de creștere a gradului de conștientizare, Comunitatea GEYC și canalele de comunicare externă ale organizației (site și prezența pe rețele de socializare);

De asemenea, din 2016, Comunitatea GEYC este deschisă și tinerilor români aflați de partea cealaltă a Prutului, odată cu lansarea programului „Support Moldova”.

Programul ERASMUS este unul dintre cele mai puternice proiecte la nivel european în rândul tinerilor. Cum a evoluat ERASMUS și ce fel de programe propune?

Inițial, programul Erasmus viza doar mobilitățile universitare și așa s-a consacrat ca brand. De fapt, multă lume încă crede că actualul program Erasmus Plus vizează doar mobilitățile universitare. În realitate, e cu mult mai mult decât atât, el vizând:

• mobilitatea elevilor și a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar;
• mobilitatea elevilor și a cadrelor didactice din învățământul vocațional;
• mobilitatea tinerilor și a lucrătorilor de tineret;
• mobilitatea studenților și a cadrelor didactice universitare, cât și posibilitatea de a face un internship într-o altă țară europeană;
• educația adulților;
• parteneriate strategice;
• proiecte de dialog structurat;

Experiența de mobilitate europeană este una schimbătoare de vieți. Pe mine, proiectele de acest tip m-au dezvoltat în cel puțin două direcții:

• profesional: în 2009 când participam la primul meu proiect de mobilitate, nu visam că voi ajunge formator la nivel european sau că mă voi atașa atât de mult de acest mediu încât să fac o carieră din asta;
• intercultural: mi-am dezvoltat foarte mult abilitățile de comunicare în limbi străine (engleză, franceză și spaniolă) și mi-am făcut prieteni peste tot în Europa. Mai mult decât atât, am conștientizat cât de multe avem în comun unii cu ceilalți, am realizat cât de multe stereotipuri aveam și cum pot să le demontez, am învățat că diversitatea ne condimentează viața și ne face mai bogați. De asemenea, dacă la primele plecări parcă mă temeam dacă engleza mea nu va fi înțeleasă, dacă nu voi reuși să comunic cu ceilalți, acum parcă abia aștept să am o interacțiune interculturală cu cineva care are o altă limbă maternă!

Mai mult decât atât, aproape în fiecare oraș mare din Uniunea Europeană cunosc pe cineva sau dacă eu nu cunosc, sigur cunosc pe cineva care cunoaște!

Pentru demararea proiectelor ERASMUS este necesară stabilirea de parteneri în diferite țări. Cum poate o organizație pentru tineret să intre în contact cu acești parteneri și să devină parte în cadrul diferitelor proiecte?

Pentru o organizație la început de drum, Agenția Națională Erasmus+ din România lansează periodic apeluri la care reprezentanții organizațiilor pot lua parte. După ce iei parte la un astfel de eveniment poți intra în contact cu organizații din alte țări și pune la punct parteneriate pe nevoi comune identificate.

O altă metodă este să caute baza de date cu parteneri SALTO unde sunt publicate apeluri ale organizațiilor în căutare de parteneri.

Unul dintre lucrurile importante pentru tineri îl reprezintă călătoriile iar dacă în acestea este inclus și un program ERASMUS+ lucrurile stau și mai bune. Care credeți că sunt avantajele pe care un tânăr le poate obține în urma participării la astfel de proiecte?

Cred că cea mai importantă călătorie este cea în care tu te descoperi pe tine, iar proiectele Erasmus+ îți oferă un mediu excelent pentru a vedea ceea ce poți să faci, pentru a-ți dezvolta aptitudinile, pentru a interacționa cu alții, dar și pentru a a-ți pune la încercare limitele.

Totodată, o experiență de mobilitate europeană îți aduce un avantaj în procesul de recrutare, dacă știi cum să prezinți competențele dezvoltate. Mulți angajatori caută acum competențe de limbi străine, digitale, lucru în echipă, management de proiect, negociere și leadership, lucru în condiții de stres, managementul timpului etc.

Cât de importantă este educația nonformală pe care tinerii o pot obține în urma participării în proiecte internaționale?

Tinerii învață mult mai repede prin educație nonformală, iar metodele sunt mult mai potrivite pentru o învățare bazată pe experiență. Metodele nonformale se pot îmbina armonios cu cele din educația formală așa încât să dezvolte în mod sustenabil competențele tinerilor.

În „Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020” se precizează că România se încadrează în grupa ţărilor europene cu cel mai scăzut nivel de implicare în activităţile voluntare. Care ar fi modalitățile prin care ar putea fi stimulată participarea în rândul tinerilor?

Ca să participe, tinerii au nevoie de un cadru familiar, ușor accesibil și deschis lor. Așa a apărut Comunitatea GEYC care acum oferă tinerilor informația într-o manieră ușor de înțeles și îi implică în procese de consultare pe diverse teme. De asemenea, având acces ușor la decidenți și văzând că vocea lor este auzită ajută foarte mult. Prin rețele sociale, tinerii participă mai mult: fie prin etichetarea decidenților în postări de susținere sau dezaprobare, fie mergând mai departe la urmărirea activităților, solicitarea de puncte de vedere sau chiar a unor audiențe.

Deși se dorește reducerea discriminării la nivel social există categorii de tineri afectate de excluziunea socială (tineri care trăiesc cu HIV/ SIDA, tinerii romi, tineri care părăsesc anual instituțiile de protecție socială etc.). În ce direcție ar trebui să se îndrepte politicile pentru tineret în vederea reducerii acestei excluziuni?

În primă fază, în școală ar trebui să facem educație incluzivă și să înțelegem în profunzime conceptul de egalitate. Pentru toți acești copii din grupuri vulnerabile, fenomenul de bullying se începe în școală și continuă în mediul online așa cum a arătat cercetarea HaSpe derulată de noi anul trecut.

În al doilea rând, avem nevoie de mai multe campanii de conștientizare, online și offline pentru a putea transmite corect ideea de egalitate de șanse și nediscriminare.

Care sunt efectele instabilității de la nivel politic asupra politicilor de tineret?

Tinerii au auzit de prea multe ori, probabil de la părinții lor, că indiferent cu cine votezi, tot nu se schimbă nimic și, pripit, au tras concluzia că e mai bine să nu te duci la vot.  Avem o strategie de tineret și planuri de acțiune pe hârtie, ne lipsesc resurse și bugete alocate, responsabili și mecanisme de monitorizare a progresului. În lipsa lor, strategia rămâne un vis frumos.

Instabilitatea politică face ca sectorul de tineret să fie Cenușăreasa guvernului și să se „bată” cu sectorul cultural la capitolul „cine va primi o finanțare mai mică anul viitor”. Astfel, lucrul cu tinerii nu este finanțat, nu avem lucrători de tineret la nivel local care să lucreze direct cu tinerii, nu avem centre de tineret – practic cadrul există, lipsește finanțarea și obișnuința că e normal să avem toate acestea (precum în Franța, Marea Britanie etc.).

Strategia Uniunii Europene pentru tineret promovează egalitatea de șanse în domeniul educației și al integrării profesionale și îi încurajează pe tineri să joace un rol activ în societate. Cum se încadrează România în direcțiile impuse de Uniunea Europeană cu privire la creșterea rolului pe care tinerii ar trebui să îl aibă la nivelul societății?

Tinerii din România au mult potențial. E păcat poate că de multe ori aleg să și-l manifeste (doar) în afara țării. În ultimii ani, observ o revenire a așa-numitei Generații Facebook:

• tinerii sunt pregătiți să protesteze și să își apare ideile, uneori chiar în stradă la -10 grade Celsius;
• avem tot mai multe inițiative antreprenoriale, inclusiv de antreprenoriat social;
• tinerii sunt creativi, originali și uimesc întreaga lume prin inițiativele în care se implică în diverse domenii.