Sunteți la primul mandat de Parlamentar. Ce v-ați propus să realizați în acest mandat?
Parlamentul României, în ciuda unor probleme de imagine la nivelul percepţiei opiniei publice şi a cetăţenilor, este o instituţie complexă şi cu multe mecanisme de funcţionare, foarte necesare unei societăţi democratice sănătoase.
Sigur, din păcate, prevalează foarte multe scandaluri, numeroase abordări superficiale ale proceselor legislative sau distanţări în ceea ce priveşte agenda reală a cetăţeanului, nevoile acestuia de zi cu zi şi obiectivele oamenilor politici, membri ai Parlamentului. De aceea, pot spune că în calitate de deputat ales, obiectivele se împart în 3 categorii distincte, dar care, de-a lungul unui mandat de 4 ani se pot întrepătrunde:
Obiectivul (obiectivele) comunităţii locale care te-a votat – şi anume reprezentarea cetăţenilor circumscripţiei respective la nivel central (chintesenţa parlamentară).
Obictivul politic – şi anume reprezentarea partidului din care faci parte, congruenţa mesajelor şi asumarea iniţiativelor legislative bune (asigurarea reprezentativităţii).
Obiectivul instituţional – şi anume munca efectivă din cadrul comisiilor parlamentare.
Dacă ar fi să rezum primul meu an de mandat în cifre arată cam aşa: 45 de iniţiative parlamentare alături de colegii mei liberali, 5 moţiuni simple sau de cenzură împotriva Guvernului, 7 întrebări adresate Miniştrilor şi 14 luări de cuvânt în Plenul Camerei Deputaţilor. Adăugăm prezenteţele săptămânale în teritoriu (judeţul Teleorman) şi lupta constantă pentru o Lege a Pensiilor echitabilă (ce încă nu are o formă finală bună, din punctul meu de vedere). Alături de acestea, am o imagine de ansamblu pentru 2018. Voi urmări 3 obiective macro, separat de cele enunţate anterior:
Reglementarea salariului minim printr-o formulă matematică realistă, în funcţie de indicele de inflaţie şi cel al productivităţii muncii la nivel national.
Accesibilizarea pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap – începând de la infrastructură şi până la compensaţii financiare (dacă este cazul).
Susţinerea mamelor tinere prin înfiinţarea de creşe şi grădiniţe în instituţiile publice.
Ați ales să candidați în județul Teleorman. Cât de bine cunoșteați realitățile din județ la momentul candidaturii?
Judeţul Teleorman, separat de cifre şi rapoarte (din păcate, în totalitatea lor îngrijorătoare) este compus din oameni cu probleme, nevoi specifice şi orizonturi de aşteptări dintre cele mai diverse. Începând cu Albeni, continuând cu Roşiorii de Vede sau Siliştea, am traversat judeţul pe toate cele 4 puncte cardinale în campania electorală şi săptămânal am fost conectată direct datorită cabinetului parlamentar din Roşiorii de Vede. Din punctul meu de vedere, Teleormanul merită mai mult, are potenţial cu mult peste ceea ce este în acest moment şi sunt convinsă că prin multă muncă şi voinţă unitară, poate furniza o serie de poveşti de succes la nivel economic şi nu neapărat legate ombilical de mediul politic.
Este cunoscut faptul că în județul Teleorman gradul de sărăcie a atins un nivel alarmant. Ce măsuri considerați că ar trebui adoptate pentru a reduce gradul de sărăcie?
Deschiderea pieţei muncii, în sens orientat către profesionalizarea şomerilor. Din păcate, gradul de sărăcie nu este datorat doar lipsei locurilor de muncă, ci şi lipsei reale a perspectivelor în judeţ; vedem un judeţ cu ieşire la Dunăre, capacitate agricolă foarte bună, potenţial industrial crescut, dar care nu reuşeşte să livreze decât hemoragii de populaţie către diaspore, nivel scăzut de bunăstare şi aşa mai departe. Cred cu tărie, repet, că teleormănenii merită mai mult decât o mândrie locală orientată politic – merită un trai mai bun şi oportunităţi reale, mai ales pentru către segmentul de tineret.
Dacă ar fi să realizați o scurtă diagnoză a dreptei în România, cum ar arăta aceasta?
Depinde din ce punct de vedere ne raportăm: curentul politic al dreptei româneşti la scară istorică a fost prezent în numeroase etape de cumpănă ale României (politică şi socială). Deşi, de multe ori blamat pe nedrept prin comparaţie cu stânga românească, curentul politic al dreptei este cu atât mai necesar cu cât România nu poate rămâne un stat social, având în centrul funcţiunii doar aparatul administrativ ca cel mai mare angajator. Pentru progresul real la nivel economico-financiar şi competitivitatea regională, mediul de afaceri liber și concurențial trebuie să devină principalul motor. Iar acest lucru nu poate fi atins decât printr-o guvernare de dreapta, cu măsuri care să ajute întreprinderile, huburile de business, producţia şi serviciile private. Am mare încredere în opţiunea politică a fiecăruia dintre noi, însă fără să reinventăm roata, reţeta succesului economic se construieşte pe politicile publice ale dreptei, niciodată pe măsurile sociale ale stângii.
Partidele politice din România demonstrează la fiecare ciclu de alegeri că au nevoie de o schimbare profundă, de o transformare. De unde considerați că ar trebui generată schimbarea – din interior sau exterior? Cum se poate realiza?
Partidele politice au nevoie reală de pepiniere de profesionişti: oameni crescuţi şi educaţi pe un domeniu de competenţă specific, nişat care să aibă capacitatea politică şi instituţională să livreze. Au trecut de mult vremurile cu personalităţile politice multi-lateral dezvoltate, oamenii buni la toate, omniprezenţi într-o societate. Până când partidele aflate la guvernare nu vor înţelege acest deziderat, încrederea şi capacitatea în clasa politică (ca un tot unitar) nu va creşte. Nu are cum.
PNL a trecut prin numeroase schimbări de leadership în acești ani. Este Ludovic Orban persoana potrivită pentru a conduce PNL spre victorie în alegeri?
Ludovic Orban este liderul PNL ce înţelege contextul politic în care ne aflăm – super-majoritate parlamentară aflată la guvernare, opoziţie parlamentară de prea multe ori subestimată etc. Sunt convinsă că orice decizie ia, este în interesul partidului, al electoratului, dar trebuie să demonstreze un leadearship bazat pe cultivarea de competenţă. Este evident că toți dintre noi, oamenii politici liberali, avem capacitatea reală și trebuie să devenim mai buni, iar acest lucru nu poate fi realizat decât prin spiritul de echipă, colegialitate și încrederea în colegii de partid.
Anul 2018 este cel în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire. Care sunt proiectele propuse de PNL în anul Centenarului?
Partidul Național Liberal lucrează, în prezent, cu ajutorul Comisiilor de specialitate și nu numai, la un set de 100 proiecte specifice și relevante anului Centenar. În scurt timp vom ieși cu aceste propuneri, care sperăm să nu rămână la acest stadiu și sperăm în capacitatea de înțelegere a Coaliției de guvernare că Anul Centenar este mai mult despre cetățenii români și despre nevoile lor decât despre o luptă politică bazată pe orgolii.
În anul 2019 România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cum vedeți rolul României în dinamica europeană?
Doua chestiuni cheie: România este o insulă de stabilitate într-un context regional destul de complicat şi complex, iar preşedinţia CE va veni să întărească acest statement. În plus, în prima parte a lui 2019 se va concretiza Brexitul – fiind o şansă reală pe care, într-o mare de incertitudini, România poate puncta foarte bine la capitolul imagine, ospitalitate, oportunităţi regionale etc.
Este, de asemenea, o oportunitate foarte bună de a dovedi că România are resurse umane pregătite pentru această misiune provocatoare și este o țară matură, dezvoltată și proeuropeană care va gestiona timp de 6 luni agenda UE la standarde de o înaltă calitate.
Am însă mari rezerve asupra fructificării acestor oportunități dacă președinția UE va fi gestionată de actuala coaliție de guvernare. În ultimul an am asistat la o incoerență severă în ceea ce privește actul de guvernare națională și la repetate devieri de la linia valorilor europene.
Sunteți coordonatorul comisiei de muncă în cadrul PNL. A patra revoluție industrială marcată de robotizare și automatizare aduce transformări profunde pe piața forței de muncă – job-urile repetitive vor fi înlocuite, treptat, de roboți. Cum vedeți viitorul locurilor de muncă în România în contextul acestor transformări?
Piaţa muncii este într-o continuă transformare şi peste 10 ani o serie de meserii vor dispărea sau vor ajunge depăşite moral. Miza este profesionalizarea continuă, cu accent pe soft skills. Totodată, corelarea ofertei din câmpul muncii cu necesitatea educațională este o prioritate pentru PNL. Atâta timp cât roboţii vor ocupa procesele repetitive zilnice, profesionalizarea continuă este singura carte pe care trebuie mizat, pe termen mediu şi lung.
Ce om politic vă inspiră și care sunt motivele?
Prima femeie prim-ministru din întreaga istorie politico-instituţională a Europei – Margaret Thatcher pentru dârzenia şi rezistenţa de a urma un scop suprem în Marea Britanie a acelor timpuri: scăderea ratei şomajului cu preţul unor măsuri nepopulare. A demonstrat că un om politic trebuie să se ridice deasupra intereselor electorale şi să livreze cu adevărat politici publice naţionale, chiar și atunci când granițele țării pe care o guverna erau contestate.
