Lansat cu prilejul celei de-a șaptea ediții a Conferinței Internaționale „Opera lui Dimitrie Cantemir – fundament al făuririi statului național unitar român” organizate de Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, volumul reunește contribuțiile unor cercetători din Bulgaria, Italia, România, Republica Moldova, Polonia și Ucraina în domenii precum slavistică, istorie, antropologie sau geopolitică, fiind publicat de Editura Lyuben Karavelov Regional Library din Ruse, Bulgaria. Lucrarea „Confluențe româno-slave de-a lungul timpului”, coordonată de istoricul Nicoleta Ciachir, este rezultatul unui efort colectiv transnațional, intersubiectiv, de studiere a interacțiunilor și inferențelor regionale, din perspectivele cele mai nuanțate. Însăși titlul volumului transmite mesajul că firul-roșu al întregului demers este acela al relațiilor dintre români și slavi, deci ale interacțiunilor dintre insula de latinitate reprezentată de spațiul românesc și slavii regăsiți dincolo de toate granițele naționale.
Compozițional cartea tranzitează confluențele româno-slave din punct de vedere spațial și temporal, începând cu primele contactele consemnate din timpul Antichității și continuând cu probleme actuale precum geopolitica energiei. Concomitent, se observă o abordare pe mai multe paliere a raporturilor dintre poporul român și comunitățile slave din regiune, fiind accentuate schimburile de natură culturală, în fapt o formă de globalizare timpurie la nivel regional în baza unui principiu similar unei căi de rulare cu dublu sens: posibilitatea de a influența și de a fi influențat în același timp. Observăm cu acest prilej cum latinitatea românească rămâne un element incontestabil, însă fără a obstrucționa schimburile culturale și transformările inerente interacțiunii estice bilaterale și multilaterale.
Alegerea analizei comparate ca modalitate predominantă de redare a interacțiunilor vine să demonstreze tocmai fundamentul solid al contactelor dintre latinitate și slavism, dar mai ales modul în care această stare a lucrurilor a contribuit la diferențierea României în marea familie latină. Deși latinitatea românilor este indubitabilă, nu pot fi negate importurile culturale de origine slavă, dar mai ales proximitatea socio-culturală, și chiar etnică, între români și vecinii așezați în provincie începând cu secolul al VII-lea era noastră. Acest climat al influenței reciproce perpetue între popoarele răsăritene conlocuitoare vine să demonstreze modul în care multiculturalismul est-european reprezintă un studiu de caz în sine, mai ales că zona este un punct de confluență la nivel etnic, cultural, confesional și lingvistic. O paralelă cu Levantul vine să confirme modul în care Balcanii reprezintă o veritabilă sinteză civilizațională, iarăși inferențele dintre latinitate și slavism constituie cel mai solid argument al inefabilului răsăritean.
Deloc la voia întâmplării, volumul este dedicat lui Nicolae Ciachir cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la nașterea istoricului român cunoscut pentru demersurile științifice de studiere a istoriei slavilor. Observăm cu acest prilej materializarea unui schimb generațional între tată și fiică pe probleme de cercetare, deci o succesiune la nivelul demersului balcanistic și slavistic. Motivația, dincolo de apetențele de natură personală este una cât se poate de simplă, aceea că istoria României nu poate fi studiată fără o contextualizare regională, iarăși confluențele româno-slave sunt componenta cea mai consistentă a raporturilor transfrontaliere ale poporului român de-a lungul veacurilor.
Dintre contribuții, enumerăm următoarele cercetări:
Nicoleta Ciachir – Браила и българският възрожденски театър
Tanya Kazandzhieva – Demonological characters in the Bulgarian and Romanian folk culture – The folk concept of „Dragon”
Liliana Trofin – Mentalități și psihologii colective în arealul carpato-dunărean
Sorin Marcel Colesniuc – Cetatea Callatis și slavii
Marco Cassioli – L’apporto moldavo alla colonizzazione delle steppe russe in una lettera alla Curia romana (1740)
Lech Aleksy Suchomlynow – Specificul interferenței culturale pe meleagurile bucovinene
Dagmar Maria Anoca – Slovacii din România
Anca Irina Ionescu – Scriitori clasici cehi despre România
Constantin Geambașu – Momente importante în receptarea culturii şi literaturii polone în România
Anna-Maria Atanasova – Ivo Andrić în slujba diplomației
Marilena Felicia Luță- Codificarea limbii slovace standard. Un miracol de conjunctură
Helena Krasowska – Contribuția polonezilor din Bucovina la dezvoltarea relațiilor polono-române
Iurie Colesnic- Un român şi lumea slavă
Diana Lupu, Daniel Niculae- Costache Petrescu – Personalitate a comunităţii româneşti din Silistra anilor 1870
Doina Pungă – Doi maeştri polonezi ai litografiei activi în Ţara Românească, Hipolit Henryk Napoleon Dembitzky şi Vitold Rola Piekarski
Armand Guță – Imaginea Rusiei și a rușilor în viziunea intelectualilor români între 1849 și 1916
Marius Mitrof – Imobilul în care a locuit Pierre de Kartamischew, ultimul consul al Rusiei la Galaţi
Nilghiun Ismail, Serdar Goktas – The Black Sea, Crimea, Crimean Tatars refugees and their settlement in Dobruja
Blagovest Niagulov – Dobrudja between two myths
Marian Harapcea – Ideal naţional ideal artistic. Independenţa României în lucrările de artă
Nicolae Răzvan Mitu- România și mișcarea cultural macedo-română în timpul guvernării lui Dimitrie A. Sturdza (1901-1904)
Corneliu-Mihail Lungu – Surse de arhivă privind situația geopolitică din Balcani în perioada premergătoare izbucnirii Primului Război Mondial
Cornel Mărculescu- Vizita ţarului Rusiei la Constanţa (1 iunie 1914) reverberaţii în presa româno-sârbă
Grigor Grigorov – The Poet and the War – the case of Dimcho Debelyanov
Serhii Hakman, Vladimir Fisanov – Aliați pe neașteptate România și Rusia în anii Primei Conflagrații Mondiale
Alin Spânu – Organizaţia comunist-teroristă din Tighina descoperită de Serviciul Special de Informaţii
Ion Calafeteanu – Crans Montana, 1943. Un episod paşnic în vreme de război
Constantin Ion – Aspecte privind relaţiile româno-polone în perioada regimului comunist
Daniel Hrenciuc – Polonezii din județul Suceava în timpul regimului comunist
Miodrag Milin, Andrei Milin – Deportarea în Bărăgan – problema sârbească
Iustina Burci – Etnotoponime actuale care amintesc de relaţiile cu slavii în Oltenia şi Muntenia
Petre Găștescu – Dunărea și zona ei de vărsare în documente istorice și hărți din antichitate și până în prezent
Serhii Hakman – Tradiţiile regionale ale comunicării interetnice şi perspectivele depăşirii etnostereotipurilor negative în etnoregiunea Bucovina
Fedorkova Ivanna Makuh, Ilulk Oksana – The multicultural dialog elaboration in terms of overcoming ethnic stereotypes in the border region
Blagovest Nikolov – Natural gas as a weapon in the battle for energy supremacy in the ”Cold Peace” era
