Prof.univ.dr. Miodrag Milin este un istoric român de origine sârbească, absolvent al Facultății de Istorie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj (1973) și doctor în istorie al aceleiași universități (1983). Cercetăror științific în cadrul filialei Timișoara a Academiei Române, a obținut Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1983), profesorul Milim este membru titular al Academiei Sârbe de Educație din Belgrad din 2007.
Cum caracterizați reconstrucția post-iugoslavă în Balcanii de Vest? Sunt fundamentele actuale ale relațiilor de putere capabile să asigure dialogul constructiv?
Reconstrucția în Balcanii de Vest nu are o coerență proprie, deci nu se poate vorbi despre un dialog în înțeles propriu ci doar de interese geopolitice asumate în regiune.
Care sunt problemele pe care le percepeți ca fiind amenințările cele mai stringente la adresa securității regionale?
Scenariile cu o dimensiune politică musulmană amplificată în regiune.
Dacă ar fi să realizăm o paralelă între relațiile bilaterale ale României cu Iugoslavia și relațiile bilaterale cu statele succesorale, considerați că regăsim anumite linii de ruptură?
După cum dialogul româno-sârb a stat la baza celui romano-iugoslav, la fel și acum merg lucrurile în sens invers.
Dezvoltând întrebarea anterioară, care sunt principalele coordonate ale cooperării dintre România și Serbia? Ce inițiative culturale, economice și politice distingem?
Nu sunt în tema ca să vă dau un răspuns satisfăcator. De fapt, aproape că în afară de bune intenți reciproce, nu avem nimic notabil.
În ce măsură cooperarea dintre București și Belgrad a menținut un curs ascendent după destrămarea Iugoslaviei? Care sunt principalele coordonate ale relațiilor româno-sârbe?
Coordonata de rezistență a relațiilor reciproce trebuie identificată în moștenirea comunistă, încă peristentă la sârbi și ușor perimată într-un gen de iresponsabilitate odată cu integrările regionale asumate de România.
Cum vedeți instrumentarea politicilor privind minoritățile naționale de o parte și de cealaltă a granițelor? Reprezintă diaspora românească din Serbia și vice versa un stimulent pentru dialogul constructiv dintre cele două capitale?
Da, desigur, minoritățile sunt cele mai potrivite motoare ale unui dialog adevărat, convingător și constructiv între cele două subiecte politice. Doar lucrând cu mintea și sufletul alături putem reuși.
Angajamentul asumat de Ministerul Afacerilor Externe, reiterat recent de ministrul Teodor Meleșcanu este aceea de susținere a integrării europene a Balcanilor de Vest, Serbia fiind în acest sens prioritară pentru sprijinul dinspre București. Putem considera România ca adoptând o poziției similară Franței la momentul propriei aderări la Uniunea Europeană?
Sincer, nu cred în potențialul românesc de a porni în vreun fel descâlcirea nodului problematic din Balcanii de Vest, pentru că nu avem nici strategie balcanică și nici credibilitate asumată prin fapte.
În legătură cu intervenția anterioară, posedă statul român instrumentarul necesar pentru asumarea unui rol de motor integrator regional?
Potențial românesc pentru chestiunile din Balcani ar fi, am demonstrat-o în trecut când, adesea, am fost „vioara întâia” în regiune, dar atunci lucrau în acțiune inteligențele națiunii pe când, acum…
Care este viziunea domniei voastre în legătură cu conflictele înghețate din Balcanii de Vest? Este integrarea europeană un stimulent suficient de puternic pentru reconcilierea părților foste combatante?
Conflicte înghețate, bine zis, asta e realitatea. Asa s-a zămislit și federația comunistă a lui Tito, acoperind lucrurile „urât mirositoare” cu voalul mincinos al devizei „Unitate, frăție!” și iată ce a ieșit la primul cutremur inter-etnic.
Cum opinați în legătură cu propunerile dinspre Bruxelles pentru crearea unei uniuni vamale balcanice în preîntâmpinarea aderării la Uniunea Europeană a statelor din Europa de Sud-Est? Cât de fezabilă este această inițiativă a diplomației comunitare?
Cred că mai mult de atât deocamdată nu e posibil, o uniune vamală micro-regională ca fază de preaderare la Europa non-Shengen.
