Miruna Stoian, UN Youth România: „Your ideas can – and will – change the world”

Miruna Stoian este studentă în anul 4 a Facultății de Drept din cadrul Universității din București. Din 2016, este membră a organizației UN Youth Romania, în cadrul căreia desfășoară o serie de proiecte din domeniul dreptului și al relațiilor internaționale, precum UN Youth Moot Courts și BISMUN.

În primul rând, cum ai ajuns să fii membră a UN Youth Romania? De unde interesul pentru activitatea ONU?

Sunt membru UN Youth Romania din primăvara anului 2016, primul meu proiect implementat în cadrul asociaţiei fiind chiar proiectul din mentorat, „A Glance on Diplomacy”, care este de un real succes, dovadă fiind faptul că pe 2 martie s-a desfăşurat a doua ediţie, la Ambasada Rusiei.

Fiind studentă în anul IV la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, materia care rămâne cea mai apropiată de sufletul meu este Dreptul internaţional. Aşadar, interesul academic referitor la acest domeniu de activitate a existat dintotdeauna, iar voluntariat fac din anul I de facultate, aşadar eram deopotrivă obişnuită cu activitatea de voluntariat, în general.

Ai fost project manager în cadrul Moot Courts 2017 (care s-a desfășurat între 10 și 12 martie la București). Le poți spune cititorilor noștri câteva lucruri despre ce înseamnă Moot Courts și ce a presupus rolul tău în cadrul acestui eveniment?

Concursurile de mooting, per se, reprezintă simulări ale proceselor derulate în cadrul diferitelor Curţi, în funcţie de materia la care se referă: poate fi Drept civil, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene etc. Ceea ce aduce ca element de noutate UN Youth Moot Courts 2017 este desfăşurarea sa în limba engleză, fiind un concurs în domeniul Dreptului internaţional public.

În cele trei zile ale proiectului, s-au desfăşurat două traininguri, susţinute de către d-na prof. Raluca Papadima (avocat Baroul Bucureşti, Paris şi New York, masterand Harvard Law School (2005-2006), stagiar Curtea Supremă a Statului Delaware, Conseil d’Etat (Paris), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, profesor în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti şi al Colegiului juridic franco-român de studii europene) şi de către dl. Prof. Viorel Chiricioiu (doctorand în Drept al Universităţii din Bucureşti, absolvent al programului de Masterat în Drept Internaţional de la University College London, conducător de seminar la disciplinele Drept Internaţional Public şi Organizaţii şi Relaţii Internaţionale în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti).

Procesele simulate propriu-zise au constat în simulări ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii Penale Internaţionale şi Curţii Internaţionale de Justiţie, având studenţi deopotrivă în rol de pledanţi şi de judecători. Juriul a fost format din dl. prof. Viorel Chiricioiu (CIJ), d-na prof. Elena Lazăr (CPI) – avocat Baroul Bucureşti, conducător de seminar la disciplinele Drept Internaţional Public şi Organizaţii şi Relaţii Internaţionale în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti, doctor în drept al Universităţii din Bucureşti, lector – Drept european, Colegiul juridic franco-român de studii europene şi de dl. prof. Flavius Boar (CEDO) – lector în drept privat, Colegiul juridic franco-român de studii europene, absolvent al Universităţilor din Bucureşti şi Paris I Panthéon-Sorbonne, doctorand în co-tutelă (Universitatea din Bucureşti – Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne).

Din prisma de coordonator al proiectului, sper că pentru toţi participanţii a fost o experienţă de neuitat şi că îi vom vedea şi la ediţia a VII-a a UN Yout Moot Courts!

Cum vezi, prin perspectiva unui student la Drept, importanța unor simulări de tipul Moot Courts și a unei organizații de tipul UN Youth?

Importanţa proceselor simulate pentru un viitor jurist, practician al dreptului, fie judecător, avocat sau orice altă profesie din domeniul juridic, este, evident, vitală.

În facultate, ne sunt prezentate toate informaţiile teoretice necesare pentru a avea o baza solidă de cunoştinţe juridice. Însă a le pune în practică este datoria noastră. Astfel, participarea la acest gen de activităţi extra-curriculare, organizate tocmai în sprijinul studenţilor, spre a-şi exersa atât abilităţile de public speaking, cât şi cunoştinţele juridice, personal, consider că vor face, mai târziu, diferenţa dintre un jurist mediocru şi unul briliant.

Tot în cadrul activităţilor extra-curriculare, cu toţii ştim că voluntariatul capătă o importanţă majoră în CV-ul unui student/absolvent, în momentul selectării în cadrul internshipurilor sau al angajării. Astfel, implicarea ca voluntar în cadrul unei asociaţii ca UN Youth Romania îţi aduce nu doar satisfacţii pe plan academic, ci şi sentimentul de reuşită atunci când duci la bun sfârşit un proiect ca Moot Courts şi mulţi prieteni pe care i-am cunoscut în acest an, de când sunt voluntar în cadrul asociaţiei.

Anul trecut ai participat la BISMUN. Ai mai avut experiențe de tipul acestor două evenimente, BISMUN și Moot Courts? Dacă da, ce consideri că ai învățat în urma lor?

În cei patru ani de facultate, am mai participat, desigur, la numeroase proiecte de tipul proceselor simulate. În schimb, participarea la BISMUN de anul trecut a fost prima mea experienţă în cadrul unui eveniment de tipul MUN, ceea ce a făcut-o şi mai frumoasă.

Nu aş putea scrie o lista exhaustivă a lucrurilor învăţate pentru că sunt mult prea multe, însă ele reprezintă, cu siguranţă, baza formării mele profesionale, academice şi, un în ultimul rând, umane. Proiectele de acest gen îţi oferă nu doar posibilitatea de a-ţi demonstra cunoştinţele, ci leagă şi prietenii solide, îţi oferă posibilitatea de a cunoaşte oameni frumoşi şi cu interese comune, de care îţi vei aminti cu drag.

Analizând situația geo-politică din ultimii ani, cât de relevant consideri că mai este ONU? Spre exemplu, problema siriană nu se află nici până la acest moment pe agenda Consiliului de Securitate. De asemenea, există nenumărate conflicte înghețate care nu au fost rezolvate, unele durând de decenii (de exemplu, conflictele înghețate din spațiul ex-sovietic). Cum ar putea ONU ca întreg să treacă vreodată dincolo de interesele individuale ale marilor puteri?

Cu siguranţă că situaţia geopolitică actuală este una plină de provocări, situaţii bizare (Brexit, situaţia din Crimeea, alegerile prezidenţiale din SUA, criza refugiaţilor etc.), însă principalele organisme internaţionale nu şi-au pierdut din importanţă. Dimpotrivă, aceste provocări le vor construi, după părerea mea, mai puternice ca niciodată.

De asemenea, conflictele mondiale „tradiţionale” care sunt, mai degrabă, diferenţe de percepţie cauzate de nenumărate aspecte de ordin politic, istoric şamd, vor rămâne întotdeauna o problemă mult prea delicată pentru a fi tranşată în alb sau negru, însă, deşi aceste diferenţe de opinie au existat şi există, ONU continuă să îşi desfăşoare activitatea privind aspectele de interes mondial. Aşa cum putem observa, însă, noii lideri ai puterilor mondiale par să dorească schimbarea relaţiilor cutumiar tensionate dintre acestea, evoluţia acestor relaţii urmând să fie arătată de… istorie.

Dacă ar fi să îi convingi pe cineva, printr-o frază, de importanța acestui tip de evenimente (Moot Courts, BISMUN), care are fi aceasta?

Your ideas can – and will – change the world.