Cum vedeți implicarea tinerilor în procesul decizional, atât la nivel național, cât și european? În ce măsură dispune această categorie de vârstă de instrumentele necesare influențării deciziei politice?
Consider că orice decizie trebuie să aibă în centrul ei și tinerii, pe de o parte pentru că ei îi vor recepționa cel mai bine efectele, iar pe de altă parte pentru că aceștia trebuie să fie încurajați să își asume responsabilitatea pentru perioada când vor ajunge pe pozițiile de decizie. Atât la nivel european, prin organizații de tipul ESU (European Students’ Union), cât și la nivel național prin CTR, ANOSR, USR se reușește o transmitere bună a mesajului dinspre tineri spre decidenți, însă mai rămâne ca și aceștia din urmă să aibă deschidere spre găsirea unor soluții echilibrate între interesele generale și cele specifice tinerilor.
Care a fost punctul de plecare pentru proiectul Model European Union Iași 2017? Ce sincope ați dorit să acoperiți?
Deși proiectele de tipul MEU sunt o tradiție în țările europene, acestea își fac abia acum debutul în România, prin MEU Iași. Ceea ce ne-am propus este să suplinim carențele în domeniul cunoașterii procedurilor de lucru din cadrul Consiliului și Parlamentului Uniunii Europene cât și aptitudinile privind dezbaterile libere în limba engleză, iar, pe de altă parte, să facem din MEU Iași un proiect care să fie cel puțin la fel de competitiv ca și celelalte MEU-ri din marile capitale ale Europei.
Ce ne puteți spune despre obiectivele acestei inițiative de simulare a vieții instituționale din cadrul construcției comunitare?
Când am plecat cu ideea de a iniția MEU Iași prima întrebare ce a venit a fost „De ce s-ar înscrie tinerii?” și plecând de aici, am încercat să modelăm astfel temele de lucru, procedura și modul de desfășurare astfel încât să îi convingă atât pe viitorii aplicanți cât și pe noi de calitatea proiectului.
Principalul scop al acestui eveniment este ca tinerii care vor veni participa să descopere un cadru asemănător cu cel real, în care să aplice procedurile instituțiilor europene și să dezbată propuneri legislative, motiv pentru care, în vederea asigurării autenticității, am optat pentru limba engleza ca limbă oficială de lucru în cadrul proiectului.
Este această inițiativă o formă de educare a tineretului în direcția democrației participative?
Pentru a putea interpreta sau acționa în procesele legislative sau executive este necesară înțelegerea mecanismelor procedurale ale instituțiilor respective, fie ele naționale sau europene. Sub același aspect, dezvoltarea democrației participative este în legătură directă cu gradul în care tinerii înțeleg atât semnificația deciziilor ce se iau, cât și modul în care acestea sunt dezbătute, adoptate și executate dar mai cu seamă cum pot fi controlate și contestate.
Spiritul participativ nu poate exista dacă nu este cultivat, înțeles și practicat pentru a obține acele deprinderi și cunoștințe pe baza cărora să fie generate acțiuni coerente în direcția eficientizării adoptării actelor Uniunii Europene.
La cea mai sumară căutare, o rețea continentală de inițiative de simulare a instituțiilor europene. În ce măsură contribuie această acțiunea concertată la creșterea coeziunii de grup a cetățenilor europeni?
Proiectele de tip Model European Union sunt o tradiție în multe din țările Uniunii Europene, reunind anual sute de tineri cu interese în direcția practicilor instituționale și dezvoltând noi conexiuni și idei. Dezbaterea directivelor și regulamentelor propuse nu reprezintă doar un exercițiu legislativ cât mai cu seamă un act de înțelegere și de asumare a responsabilității comune pentru deciziile luate. Cel mai probabil o mare parte dintre participanții la MEU nu ajung să lucreze în mod direct în instituțiile Uniunii Europene dar, cu toate acestea, cunoașterea modului de lucru creează premisele unui cetățean european responsabil.
Această primă ediție a proiectul este adresată tinerilor din România și Republica Moldova, precum și studenților Erasmus ce studiază în aceste două țări, urmând ca începând cu a doua ediție MEU Iași, să deschidem aplicațiile pentru toate țările din Uniunea Europeană. Pentru început, dorim să fim la standardele MEU și să atragem atenția asupra rolului Uniunii Europene în politicile naționale.
Dacă la debutul acestor programe de formare în spiritual euro-atlantic, activitatea acestora se desfășura exclusiv în capitale, astăzi suntem martori la regionalizarea acestor programe. Este dezvoltarea regională o considerentă în acest sens?
Faptul că cele mai multe astfel de proiecte se desfășoară preponderent în marile capitale ale Europei este datorat pe de o parte numărului mai mare de tineri ce își manifestă interesul în această direcție, iar pe de altă parte legăturilor directe dintre ONG-urile organizatoare și reprezentanțele instituțiilor europene ce își au sediul în aceste capitale. Faptul că primul MEU din România este organizat la Iași nu poate decât să ne motiveze atât pe noi cât și pe participanți.
La nivelul Uniunii Europene se pune un accent tot mai mare pe dezvoltarea regională prin acțiuni ce vin tocmai spre direcția implicării locale pentru rezultate la nivel european. În acest sens creșterea interesului tinerilor pentru organizarea de simulări ale procedurilor instituționale are două valențe, în primul rând dorința de acțiune locală în directă legătură cu obiectivele majore ale Uniunii Europene, iar în al doilea rând o mai bună colaborare în teritoriu cu reprezentanțele instituțiilor europene.
Cum percepeți rolul practic pe care Model European Union Iași 2017 îl are în formarea viitorilor decidenți politici europeni? Reprezintă programul brevetat de domnia voastră componenta practică, complementară curriculei universitare?
MEU Iași poate reprezenta și terenul propice pentru un tânăr ce urmărește să desfășoare o activitate în cadrul instituțiilor europene, iar în acest sens experiența acumulată și înțelegerea procedurilor de lucru să îl apropie de modul real de lucru. Totodată constituie și o activitate complementară la teoria studiată în facultate sau individual.
Cu toate acestea, proiectul este destinat oricărui tânăr indiferent de studiile urmate, deoarece considerăm că înțelegerea modului de lucru al instituțiilor europene nu trebuie să fie destinată exclusiv celor ce studiază acest domeniu.
Menținând direcția de discuție, anul viitor este marcată o decadă de la aderarea României la Uniunea Europeană. Discutăm despre evoluții semnificative atunci când ne gândim la gradul de cultură europeană, raportat la situația pre-aderare?
În mod cert aderarea la Uninunea Europeană a adus un aport în ceea ce privește închegarea legăturilor cu țările europene și, în consecință, o corelare între principiile, valorile și scopurile comune.
De asemenea, asistăm atât la o cunoaștere mai amplă a Uniunii Europene pe măsură ce aceasta, prin politicile implementate pătrunde în activitățile curente ale cetățenilor cât și la un interes mai mare cu privire la înțelegerea mecanismului prin care deciziile luate la nivel european ajung să fie aplicate la nivel local. Dacă evoluția este una consistentă, este un fapt interpretabil care, în mod firesc, diferă de la un sector de activitate la altul însă, ceea ce îmi este cert este că au fost făcuți acei prim pași urmând a vedea în ce mod putem învăța din greșelile trecutului și responsabiliza prezentul.
Este cunoașterea exhaustivă a construcției unionale o metodă fezabilă pentru contracararea euroscepticismului și a activității subversive a formațiunilor de extremă dreaptă?
Din anumite puncte de vedere o cunoaștere mai bună a rolului și implicațiilor pe care le poate avea Uniunea Europeană poate duce fie la o diminuare a eurosceptismului, fie la argumente mai solide în această direcție, dar în orice caz la o abordare mai obiectivă și temeinică a domeniului. Combaterea eurosceptismului ține într-o primă fază de înțelegerea conceptelor și politicilor Uniunii Europene iar mai apoi, mult mai important de dezbaterea și acțiunile ulterioare prin care să fie suplinite sau explicate carențele invocate de persoanele în cauză.
Care este opinia dumneavoastră cu privire la educația europeană la nivel preuniversitar? Sunt necesare reforme în direcția introducerii unei materii distincte care să trateze eminamente problematicile europene?
În mod cert transmiterea informațiilor cu privire la structurile de decizie de la nivel european ar trebui să fie o prioritate pentru decidenți întrucât înțelegerea timpurie a acestor concepte favorizează interesul și implicarea tinerilor. Însă cu privire la o materie care să trateze exclusiv domeniul Uniunii Europene, consider că ar reprezenta un surplus atât față de programa școlară cât și față de un nivel de bază al cunoștințelor, o astfel de abordare făcând mai curând obiectul unui studiu la nivel universitar.
