Alegerile prezidențiale din Republica Moldova de pe data de 13 noiembrie reprezintă unul dintre subiectele de interes major al României, întrucât acestea vor determina direcția de dezvoltare a Republicii Moldova în următorii ani – pro-rusă sau pro-europeană. Aceste alegeri sunt cu atât mai importante, cu cât ele reprezintă un eveniment fără precedent, deoarece, anul acesta, spre deosebire de alegerile de până acum, cetățenii, iar nu Parlamentul, vor fi aceia care vor alege președintele.
Prin prisma acestei semnificații deosebite, am stat de vorbă cu patru tineri basarabeni (Andrei Cojocaru, Mircea Mitrofan, Tudor Cojocariu și Victoria Damian) despre ce înseamnă pentru ei aceste alegeri și ce așteptări au de la ele.
Ce așteptări aveți de la aceste alegeri?
A.C.: Sper ca aceste alegeri prezidențiale să imprime cetățenilor Republicii Moldova un spirit de responsabilitate civică, în special tinerilor care își aleg viitorul. Mă bucur că ne-a fost acordată șansa de a ne exprima direct preferințele politice și necesitățile social-economice atunci când vorbim despre persoana care urmează să ocupe fotoliul de președinte. Doresc să văd niște dezbateri lipsite de populisme geopolitice, dezbateri bazate pe argumente viabile în favoarea cetățenilor Republicii Moldova.
M.M: Corectitudine! Transparență! Organizare! În turul II al alegerilor prezidențiale îmi doresc ca lumea să se mobilizeze și să își exercite dreptul la vot! Trebuie să iasă masiv tinerii!
T.C.: Pe termen scurt, aștept să mă conving că majoritatea concetățenilor mei sunt oameni rezonabili și pot face diferența dintre bine și rău. Pe termen mediu, mă aștept ca noul președinte să stimuleze reformele și buna guvernare, să lupte cu marii corupți și să ridice la rang de domeniu strategic educația și sănătatea. Pe termen lung, mă aștept ca președintele să genereze înnoirea clasei politice, implicarea mai mare a concetățenilor noștri în treburile publice și ancorarea societății noastre în UE, alături de România și celelalte națiuni europene.
V.D.: Mi-am propus să nu am așteptări prea mari, ca să nu fie dezamăgirea și mai mare. Dar îmi doresc ca aceste alegeri să aducă o schimbare. Bună sau rea, orice schimbare este benefică. Pentru că lucrurile nu s-au prea schimbat de vreo 20 de ani încoace și relațiile dintre țară și cetățeni sunt similare cu cele ale unui cuplu – daca nu îți mai place ce vezi zi de zi, cauți în altă parte. Abia aștept să văd cine ne urează „La mulți ani” în seara dintre ani. Iar acest salut va determina dacă cetățenii Moldovei vor rămâne „într-o relație” cu țara lor sau nu.
Considerați că tot acest dialog care există în spațiul public în legătură cu alegerile din Republica Moldova are vreun rol în schimbarea de mentalități la nivelul alegătorilor?
A.C.: Da. Indubitabil, orice dialog public are un rol în schimbarea mentalității la nivelul alegătorilor. Esențial de menționat este faptul că, și în această campanie electorală, similar fostelor, observăm, din păcate, acea atitudine josnică din partea unor candidați. Utilizarea inacceptabilă de către aceștia a anumitor subiecte, precum naționalitate, limbă vorbită și religie, în scopul campaniei personale, este, de fapt, în detrimentul cetățenilor odată ce efectul acestei acțiuni este divizarea populației.
M.M.: Campania electorală în Republica Moldova este una păguboasă, cu denigrări, manipulări în presă, minciuni și atacuri la persoană. Există foarte puțini politicieni care vorbesc constructiv cu fapte și argumente. Majoritatea politicienilor divizează populația și o prostește cu promisiuni și limbaj de lemn. Când vom avea și în Moldova dezbateri ca în străinătate? De ce unii candidați la alegerile prezidențiale din Moldova își trimit reprezentanți la dezbateri? Candidează ei sau reprezentanții lor? De ce să nu alegem un președinte care vorbește direct cu oamenii, îi ascultă și acționează de comun acord?
T.C.: Dialog este un cuvânt foarte pretențios când ne referim la peisajul nostru public. În ceea ce mă privește, m-am obișnuit să-l caut zilnic în fiecare talk-show, articol, comentariu și intervenție a actorilor noștri. Rareori îl găsesc, dar cred că merită să-l căutăm. Cu siguranță, însă, acest concert gălăgios și anarhic la care participăm cu toții, ne definește și ne ajută să ne adaptăm lumii de azi. Dar am cere prea mult de la actorii politici și de la sateliții acestora, dacă ne-am aștepta să schimbe mentalități pe parcursul unei campanii de 6 săptămâni.
V.D.: Depinde de mentalitatea cui vrem să o schimbăm. Dacă vorbim de bunica de la țară – nu, dacă ne referim la oamenii care sunt plătiți să ia o decizie sau alta – nu, dar este un prim pas. Eu cred că e un prim pas pentru fiecare tip de alegător: cel care are o părere formată – să se alăture unui grup care susține aceeași idee; unul care nu are de gând să participe la vot – să-și pună un semn de întrebare; cei care nu au o părere – așteaptă să fie convinși. Oamenii și-au cam dat seama că alegerea pe care urmează să o facă este una importantă și singurii care ar putea să-i convingă sunt persoanele pe care le cunosc și au încredere. Aici, comunicarea online are cea mai mare putere, pentru că acțiuni de genul „convinge 2-5 persoane să meargă la vot” au un impact major.
Cât de mult se resimte influența externă (Rusia, UE) în aceste alegeri?
A.C.: După părerea mea, forțele externe participă atât direct, cât și indirect în alegerile de anul acesta. Având în vedere că o bună parte din populație se află peste hotarele țării, involuntar aceștia vor avea o simpatie mai marcantă față de candidații care duc o politică pe care cetățenii o consideră favorabilă lor. Nici în aceste alegeri nu pot fi ignorate influențele geopolitice, având în vedere faptul că teritoriul Republicii Moldova se află la granița uniunilor militare și economice ce au direcții și viziuni diametral opuse, devenind, astfel, o zonă instabilă.
M.M.: Influența externă este promovată de politicieni. Intenția lor este de a diviza populația în două tabere. Prin acest instrument, politicienii încearcă să câștige capital electoral. În acest moment există doar un singur candidat care își dorește să fie vocea poporului, să unească populația, să ia decizii în beneficiul cetățenilor și să ridice nivelul de trai al moldovenilor. Nu votați candidatul care se afișează alături de Putin și încearcă să influențeze electoratul. Astfel de candidați sunt frustrați și fără demnitate.
T.C.: Un stat slab, cu instituții incerte, sau captive, cum sunt poreclite pe bună dreptate de o vreme, nu se poate situa decât în interiorul sferelor de influență externe. În mod cert, atât Rusia, cât și Occidentul (UE și SUA) au un cuvânt greu de spus acum, așa cum l-au avut dintotdeauna. Și vor continua să-l aibă, atât timp cât plutim în derivă, fără a fi totuna cu restul țării. Influența externă se vede prin prisma resurselor nejustificate cheltuite de candidați, prin incoerența acestora și prin temele false, departe de interesele populației, care se propagă. Federația Rusă excelează la toate aceste capitole, exportând incertitudine, instabilitate și ignoranță. De cealaltă parte, Vestul face uz de instrumentele democratice consacrate: suportul bugetar, colaborarea în cadrul familiilor politice europene, sprijinul instituțiilor democrației, a bunei guvernări, a valorilor fundamentale, apeluri la dialog și echilibru. Din păcate, majoritatea concetățenilor noștri au rămas mai sensibili la metodele brutale sovietice, ceea ce ne face societatea mai vulnerabilă în fața războiului hibrid dus de Moscova împotriva fostelor republici sovietice.
V.D.: În cazul dat, nu cred că ar trebui să ne intereseze ceva ce nu putem influența. Cu toții știm că suntem martorii unor jocuri politice, dar este important să nu uităm care este obiectivul nostru (al cetățenilor) și să nu ne lăsăm influențați de o știre sau de bârfele auzite la scara blocului. Trebuie să punem la îndoială chiar și adevărul absolut.
Credeți că rezultatul alegerilor va reflecta într-adevăr dorința cetățenilor sau considerați că există și posibilitatea ca acestea să fie falsificate?
A.C.: Consider că există puține șanse ca alegerile prezidențiale să fie falsificate, însă, chiar și în aceste circumstanțe, există o probabilitate mare ca ele să nu reflecte adevărata dorință a cetățenilor, având în vedere manipularea în masă a acestora printr-o campanie care se bazează pe denigrarea contra candidaților și nu pe promovarea argumentată a propriei candidaturi.
M.M.: Alegerile în Republica Moldova nu au fost niciodată corecte! Nici de această dată nu cred că va fi un vot transparent. Afirm asta pentru că foarte mulți candidați la alegerile prezidențiale nu au fost votați de numărul de persoane de la care au strâns semnături. Cum e posibil așa ceva? Ori te susține lumea, ori ești bun de plată?
T.C.: Din păcate, în lipsa unor instrumente transparente și eficiente de monitorizare a procesului electoral, respectiv a numărării voturilor, nu mă pot pronunța. Cert este, însă, că nivelul încrederii în instituțiile de stat, inclusiv în CEC, a ajuns la un minim istoric. Toată lumea crede, pe bună dreptate, că orice este posibil din acest punct de vedere. Dar trebuie să rămânem optimiști și să avem încredere că eforturile unor organizații precum Promo-Lex, EFOR România și altele, vor fi multiplicate din ce în ce mai mult.
V.D.: Tind să cred că morții reînvie o singură dată pe an și asta e noaptea de Halloween (coincidență sau nu, acesta a fost chiar pe 30.10). Deci, suntem în siguranță, sper.
Sunteți dispuși să vă întoarceți în Republica Moldova pentru dezvoltarea unei cariere, dacă rezultatul acestor alegeri va fi cel la care sperați?
A.C.: Momentan, nu. Consider că un singur rezultat favorabil al alegerilor nu este suficient pentru a motiva întoarcerea, atât a mea, cât și a tinerilor în vederea dezvoltării unei cariere în Moldova. Sunt necesare schimbări în plan economic și social care necesită o durată mai lungă de timp, iar aceste alegeri pot fi doar începutul acestor schimbări.
M.M.: Voi vota pentru un președinte al reformelor în justiție, economie, educație, sănătate, sport, cultură. Mă voi întoarce în Moldova doar după ce reformele vor fi aplicate cu adevărat în beneficiul populației. Nu mă voi întoarce niciodată într-o țară săracă, coruptă, furată și fără tineri.
T.C.: În condițiile în care deplasarea din București spre Chișinău nu se mai deosebește de una spre Timișoara sau Iași, cu excepția impedimentului absurd al vămii, bineînțeles, termenul de „întoarcere” a devenit anacronic. Cred că e timpul să vedem și să simțim spațiul de la Nistru pân’ la Tisa ca pe un tot întreg. Din această perspectivă, atât simbolic, cât și faptic, oricine dintre noi își poate dezvolta o carieră pe întreg teritoriul național. Există oameni de afaceri, antreprenori, ONG-iști, experți, funcționari, jurnaliști și multe alte categorii de români, care fac naveta fizică sau virtuală între orașele din dreapta și stânga Prutului deopotrivă. Și eu mă număr printre aceștia începând cu anul 2006, când am fost admis la Universitatea din București.
V.D.: Nu cred că alegerile au o legătură directă cu cariera. Spre exemplu, mama mea are peste 15 ani lucrați la stat (domeniu medical) și a crescut suficient în carieră, dar când vine vorba de salariu, hmmm.. acesta a rămas aproape neschimbat. Oamenii nu pleacă peste hotare visând la o carieră de succes, dar la un venit care să fie proporțional cu efortul pe care îl depun. Eu consider România – acasă. Eu sunt aici, aproape, iar alegerile care urmează o să determine cât de des o să vin în Moldova.
Dacă ar fi să transmiteți un mesaj compatrioților, care ar fi acela?
A.C.: Vă îndemn pe toți să nu vă lăsați manipulați și să vă informați din mai multe surse cu privire la candidații care participă în aceste alegeri. Deși sunt multe bariere care împiedică tinerii să- și exercite dreptul constituțional de a vota, vă rog să depuneți puțin efort pentru a vă manifestaț dorința personală și împreună să ne alegem viitorul!
M.M.: Ieșiți la vot! Mai avem o șansă!
T.C.: Le-aș aminti că fiecare dintre noi este stăpânul propriei sale vieți și că pe 13 noiembrie mai avem o șansă pentru a ne face viața mai bună. Aș mai face apel la simțul lor comun și la capacitatea lor de a discerne între bine și rău, adevăr și minciună, viitor și trecut, corect și greșit. Vreau să avem cu toții motive să ne mândrim cu o societate mai dezvoltată, mai onestă și mai educată. Să ne acordăm această șansă.
V.D.: Vă rog eu mult, ieșiți la vot! Oamenii din diaspora parcurg sute de km ca să voteze, iar voi o puteți face la câțiva metri de locul unde stați. Dacă aveți un cont de Facebook, vă îndemn să căutați grupul „ADOPTĂ UN VOT”. Veți descoperi o altă Moldovă. Ceea ce se întâmplă e istorie și, fără prea mult efort, fiecare din noi își poate lăsa amprenta.
