Care a fost punctul de plecare pentru proiectul Magiun de prune – Topoloveni? Ce sincope ați dorit să acoperiți odată cu lansarea acestui produs?
Proiectul Magiun de prune – Topoloveni a început în anul 2001 când am cumpărat Secția de magiun, deshidratate și alcool din Topoloveni. Cumpărarea am realizat-o de la lichidatorul judiciar, în condițiile în care utilajele nu erau în stare de funcționare și totul se transformase într-o imensă ruină. Inițial am achiziționat acest obiectiv doar pentru a demonstra că în industria alimentară se poate lucra corect, pentru consumatori în primul rand. Imediat după ce am vizitat ruinele secției, mi-am amintit de copilărie și de gustul minunat al magiunului, gust pe care nu îl pot uita generații după generații. Apariția pe piață a acestui minunat aliment tradițional a tulburat industria alimentară deoarece am demonstrat că zaharul rafinat poate fi eliminat din producție, pas foarte important pentru nutriție și pentru păstrarea sănătății.
Inefabilul produsului dumneavoastră este fără îndoială rețeta ce datează din 1914. Care au fost principalele obstacole ale relansării unuia dintre cele mai cunoscute produse tradiționale românești?
Rețeta magiunului din prune, din anul 1914, demonstrează în cel mai evident mod posibil, faptul că în magiun nu se adaugă zahăr sau alte năzbâtii chimice deoarece ele nu existau la începutul secolului trecut! Simplu. Deoarece am dorit să știe toată lumea cât de deștepți sunt romanii, ne-am hotărât să facem cunoscut magiunul nostru. Am început concomitent promovarea prin prezența la Institutul Internațional de Gust și Calitate de la Bruxelles, unde am primit prima Stea de Aur (din maxim trei) în anul 2010, fiind singurii producători români cu capital 100% românesc care au participat la un concurs recunoscut internațional. Pe plan intern, am fost desemnați ca Furnizor al Casei Regale a României, obținând Marca de Aur la Concursul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) chiar în anul 2002, la un an de la cumpărarea Secției. Din anul 2009 până în anul 2011 am făcut toate demersurile pentru a obține Indicația Geografică Protejată. În aprilie 2011 am devenit singurii producători din industria alimentară care au obținut certificarea pentru produsul tradițional Magiun de prune – Topoloveni . Am atins performanta de a demonstra că am reușit, cu utilaje ultra moderne, să păstram autenticitatea și unicitatea tradiției gastronomice românești. A demonstra continuitatea gastronomiei înseamnă perpetuarea culturii și existenței noastră ca popor, și nu ca populație. Considerăm, ca familie și colectiv că ne-am făcut datoria față de România și că nu suntem demagogi .
Toată promovarea noastră, realizata prin efort financiar, intelectual, anduranța la efort, sacrificiile foarte mari, ”au trezit interesul” celor incompetenți în a realiza ceva durabil pentru România și pentru numele lor propriu, pe care să îl predea copiilor, nepoților și generațiilor care le vor urma.
Aceste acțiuni s-au intensificat din toamna anului 2011, imediat după obținerea IGP-ului.
Astfel s-a umplut România de magiunuri cât mai inventive în minimalizarea efortului de a le produce și în avantajul umplerii propriilor buzunare. Au apărut magiunuri marcă proprie la diverse hiper-marketuri, marca proprie realizată din pastă de prune importată, sau sub marca „Topoloveni” prin copierea semnelor de pe etichetă și prin folosirea toponimului Topoloveni. Toate aceste acțiuni sunt ilegale deoarece nu respectă Regulamentul Uniunii Europene referitor la produsele protejate cu Denumire de Origine Protejată, Specialitate Tradițională Garantată sau Indicație Geografică Protejată.
În România a fost desemnată Autoritatea Naționala de Protecție a Consumatorilor ca instituție abilitată să protejeze produsele cu certificare europeană; din păcate, sub privirea îngăduitoare a ANPC-ului, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a înregistrat cu disclaimer Bunătăți de Topoloveni deși noi, Sonimpex Topoloveni, fusesem înregistrați și la OSIM în perioada 2009- 2011, până la obținerea protecției europene.
Am contribuit la legislația din industria alimentară prin stabilirea unui Standard al magiunului din prune, standard prin care am impus în lume numele produsului respectiv MAGIUN , care să se deosebească de oricare alt tip de produs din fructe (gem, dulceață, pastă tartinabilă, marmeladă), lege care să consfințească faptul că magiunul din prune se obține NUMAI din prune proaspete.
Și, totuși, împotriva tuturor demersurilor noastre instituțiile statului ne-au „invitat” să ne adresam justiției. Acum, în septembrie 2016, am împlinit trei ani și jumătate de când ne judecăm cu producătorul Bunătăților de Topoloveni, până la Curtea de Apel. Considerăm, ca simpli producători, nu profesioniști în legi, că ni se face o mare nedreptate. Această nedreptate se repercutează și asupra consumatorilor, care sunt înșelați prin etichetarea mincinoasă. Noi am realizat un studiu clinic la Institutul Național de Nutriție și Diabet ”N.C. Paulescu”, pentru magiunul din prune produs de noi, studiu care a evidențiat următorul fapt: „Magiunul din prune – Topoloveni poate fi consumat de persoanele bolnave de diabet , cu acceptul medicului curant”. Cine răspunde în fața consumatorilor suferinzi de insuficiența pancreatică pentru confuzia etichetelor?!
Regretăm profund modul în care am fost tratați în România de autoritățile denumite ca fiind responsabile pentru protejarea produselor cu asemenea certificări europene.
În ce măsură susține statul român producătorii ce readuc la viață rețete arhaice? Cât de implicate sunt autoritățile în reglarea pieței?
Statul român?! Cine/ce/cum este Statul? S-o fi „pensionat”? O fi cu absență nemotivată?! Sunt de profesie sociolog dar continui să îmi pun această întrebare retorică. Nu știu cum și dacă protejează alți producători dar ȘTIU foarte bine că nouă ne sunt încălcate drepturile evident reglementate, atât national cât și european. Uneori mă întreb, tot retoric, dacă nouă nu ne sunt respectate drepturile doar pentru că nu ne-am ”înregimentat politic” sau în grupuri financiare. Pentru noi, Sonimpex Topoloveni, antreprenoriatul înseamnă independență absoluta, fără implicare în viața politică.
Am înțeles să ne implicam doar social, prin realizarea alimentelor funcționale – pe toată gama Topoloveni și Topoloveana – adică alimentele benefice organismului uman. Am eliminat, în premieră, cel puțin in Romania, zahărul adăugat și orice tip de conservanți din fabrică. Am sperat mereu să fim un exemplu și pentru ceilalți producători și să se impună sintagma ”puțin, bun calitativ și la prețul rezonabil” în detrimentul nocivului ”consumați mult și ieftin”.
Credeți că patrimoniul gastronomic ar trebui susținut de o legislație mai strictă?
Patrimoniul gastronomic este patrimoniu cultural. Cine nu susține cu o legislație strictă și pedepse pe măsură, înseamnă ca dorește transformarea noastră din popor în populatie și, evident, disoluția ireversibilă a statului. (?!) Pare a fi paradoxal dar, dacă se va promova alimentația și nu mâncarea, va creste PIB-ul deoarece se vor aloca mai putini bani către Ministerul Sănătății. Toate studiile recente au demonstrat că alimentele, modul de a te hrăni sunt determinante în menținerea stării de sănătate.
La cea mai sumară analiză a prezentării afacerii dumneavoastră, observăm o veritabilă misiunea de reînviere a gustului tradițional, în forma sa nutritivă. Cât de deschiși sunt comercianții la produsele de acest tip?
Consider că este o obligație morală minimă să oferi ceea ce tu consumi. Magiunul se încadrează în zona tradiționalului, dar noi am revoluționat industria alimentară prin brevetul de invenții la dulceață: am înlocuit siropul din zahăr cu sirop natural din mere și am transformat acest delicios aliment, atât de iubit si de copii, într-unul permisibil diabeticilor și oricui ar dori să consume ceva dulce sănătos.
Comercianții doresc strict profit, volume de vânzări în detrimentul calității. Din fericire încep să apară voci din zona medicală, voci care susțin că trebuie atenție maximă la modul de hrănire.
Ce ne puteți spune despre concurența neloială? În ce măsură demantelează comportamentul acestora veridicitatea unui produs natural în spațiul public?
Concurența neloială este sportul național al românilor, alături de fotbal, concurență care ar trebui reglementată de Consiliul Concurenței în principal. Din păcate noi, Sonimpex Topoloveni, am devansat legea; nu înțeleg de ce acest Consiliu nu își reglementează activitatea în funcție de solicitarea pieței. Le este teamă să nu deranjeze interese?!
Societatea noastră a fost foarte afectată financiar de preturile mici – care de multe ori nu justifică nici prețul ambalajului și al ingredientelor – și de produsele produselor care nu au nimic în comun cu legumele sau fructele. Tentația prețului celui mai mic este inoculată prin campanii agresive de publicitate deoarece banii care ar trebui introduși în ingrediente sunt transferați în această zonă a atragerii consumatorului prin minciună, prin înșelătoria etichetei, care copiază semne de pe etichetele noastre.
Povestiți-ne despre modul în care ați obținut certificatul de Indicație Geografică Protejată. Ce condiții au trebuit îndeplinite pentru obținerea recunoașterii europene?
Indicația Geografică Protejată se obține pentru produse tradiționale ale țărilor membre ale Uniunii Europene, prin demonstrarea, faptică și scriptică a autenticității, a unicității și a caracterului tradițional al unei rețete – cu o vechime de minim o generație. În Europa sunt aproximativ 1600 produse recunoscute.
Interesant este faptul că, în același timp, trebuie sa respecți condițiile actuale de igienă a procesului de producție.
Ce înseamnă în termeni practici certificarea europeană de Indicație Geografică Protejată pentru produsul Magiun de Prune – Topoloveni?
Am reușit să demonstrăm, prin înscrisuri, că începând din anul 1914, din momentul când Maximilian Popovici a luat prunele din tuciurile care fierbeau la foc deschis și le-a pus în cazanele cu pereți dubli, am respectat rețeta: prune proaspete fierte în cazane bain-marie, la temperatură controlată, fără nimic adăugat (zahăr rafinat sau conservanți). Suntem certificați și controlați de organisme acreditate că respectam în practică tot ceea ce afirmăm. Faptul că procesăm în acest mod prunele – doar fructele proaspete fierte la temperatura controlată – este demonstrat și de buletinele de analiză. S-au regăsit, în magiunul nostru din prune, vitaminele, mineralele, fitonutrienții specifici prunelor, în mod amplificat deoarece folosim 4-5 kg de prune românești pentru 1 kg magiun, în funcție de gradul lor de coacere.
Din anul 2016 producem magiunul din mere și din dovleac iar în aceasta toamna vom lansa magiunul din struguri. Toate aceste fructe sunt enumerate în literatura de specialitate a anului 1914 ca ingrediente de bază pentru magiun.
Cât de cunoscute sunt beneficiile curative ale produsului dumneavoastră? Înțelege publicul din România importanța prevenției și tratării afecțiunilor prin intermediul alimentației?
Noi am încercat să promovăm în primul rând beneficiile consumului produselor noastre. Absența zaharului, a chimicalelor și procesarea în condiții menajante de temperatură sunt ambasadorii noștri de promovare/comunicare. Prețul pentru obținerea unor astfel de alimente funcționale nu se poate compara cu conservele realizate numai pentru beneficiul financiar al producătorului. Este dificil de convins consumatorul, lipsit de mijloace financiare și educaționale, de faptul că ”a îți umple stomacul” este diferit de a te alimenta; este dificil să îl convingi că orice medicament sau consult la doctor vor fi infinit mai scumpe decât un aliment funcțional Topoloveni sau Topoloveana. Doar interesul concertat al factorilor de decizie vor schimba modul de consum în România. Începând din anii `90, a început consumul agresiv al etichetelor frumos și viu colorate ale produselor din import, produse care de multe ori sunt interzise în țara de unde provin.
Este autenticitatea o valoare în jurul căreia trebuie reclădită imaginea națională?
Pentru a rămâne români, trebuie să ne comportam ca românii iar tradiția, de orice tip, este valoarea care ne ajută să ne păstrăm ca POPOR.
Cum reacționează piața externă atunci când descoperă un furnizor ce respectă o rețetă seculară? În ce manieră este percepută misiunea domniei voastre?
De multe ori există o reticență foarte mare față de valoarea calitativă ieșită din comun a produselor noastre, la extern. Poate că începând cu anul 2016, când, după cinci ani, alți doi producători români au fost certificați de către Uniunea Europeană, vocile vor fi mai ușor auzite. Autoritățile românești au început o oarecare promovare dar este prea puțin pentru ceea ce realizăm noi. Uniunea Europeana ne-a alocat nouă, Sonimpex Topoloveni, fonduri de promovare care sunt coordonate de o societate grecească; în România nu a existat nicio firmă care să dorească să se implice.
Cei care recunosc că sănătatea este valoarea supremă a omului, ne apreciază, cei care doresc doar mult și ieftin ne aduc injurii; pe cei care ne confunda cu producătorii care ne-au concurat, în mod neloial, nu reușim întotdeauna să îi readucem la consumul științific de alimente
Care este strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a proiectului dumneavoastră?
Continuăm să inovăm prin intermediul alimentelor funcționale – de la magiunul din prune din 2002, am diversificat la 25 . O parte dintre dulcețurile obținute conform brevetului de invenție au obținut medalii de argint și de bronz la Monde Selection, concurs internațional pentru gust și calitate pentru alimente, desfășurat la Bruxelles.
În paralel, am inițiat în legislație schimbarea modului de aplicare a amenzilor: în hiper-market trebuie amendat producătorul / furnizorul pentru a avea posibilitatea să se apere în nume propriu.
