Cum vedeți condiția artistului în secolul vitezei? Care sunt trăsăturile ce descriu creatorul de frumos în contextul evoluțiilor celor mai recente din punct de vedere tehnologic?
Tehnologia a avansat foarte mult în ultimii ani și cred că a influențat într-un mod plăcut și mai puțin plăcut aproximativ toate meseriile. Consider că în domeniul muzicii este un lucru avantajos că poți să îți distribui online creațiile și în același timp poți ajunge la mai mulți oameni, dar este un dezavantaj pentru concerte, pentru interacțiunea aceea dintre artist și public pe care o poți crea într-o sală de spectacole, majoritatea preferând să urmarească și să asculte pe Internet. Acea unicitate s-a pierdut cumva, iar toata lumea încearcă să câștige pe Internet câți mai multi urmăritori, iar pentru artă în sine acest lucru este un dezavantaj.
În materie de publicitate, platforma online este cea mai ideală. Cam toată lumea încearcă noi combinații, atât în artă cât și în celelalte domenii, însă se uita idea de bază iar creatorul ajunge în aceiași situație de acum un secol, când nu îi era recunoscută munca. Consider că tehnologia a avansat foarte repede iar noi încă nu suntem pregătiți să ținem pasul cu ea și ne lăsăm mai degrabă conduși de aceasta. Creierul uman zilnic este bombardat cu informații peste informații pe Internet și este greu să mai faci diferența între cel care vrea faimă și cel care creează arta. Cumva se creează o imagine perfectă a artistului și în acest fel ne îndepărtăm de interacțiunea umană și nu mai suntem satisfăcuti cu vulnerabilitatea, sensibilitatea și profunzimea artistului, respectiv a omului real. În materie de mașinării sau software-uri muzicale, acestea sunt ideale pentru un muzician și cu ajutorul lor îți dezvolți și mai mult abilitățile. Librăria muzicală online de asemenea este impresionantă și poate fi un model de inspiratție, având toate piesele la distanță de un click.
Care a fost elementul determinat pentru alegerea unei cariere în muzică? Cum ați descoperit talentul neasemuit pentru nai?
Dorința arzătoare de a-mi exprima sentimentele m-a determinat să aleg drumul cântecului. De mic copil am crescut ascultând natura și acel sentiment de comunicare cu vântul, cu păsările, cu firul de iarbă și cu copacii m-au făcut să realizez cât de mult contează să cânți pentru ele și mi-am dorit să fiu vocea lor . Bineînțeles mama mea a cântat în tinerețe, de la ea moștenind acest talent, iar la vârsta de 10 ani m-a îndrumat către Liceul de Muzica din Târgoviște, unde am ales să studiez naiul. Cu timpul m-am îndrăgostit de sunetul acestuia, de fragilitatea, și în acelasi timp puterea, pe care o are naiul, de faptul că prin suflul în fiecare tub simt cum instrumentul prinde viață în mâinile mele.
Ce înseamnă pentru domnia voastră originea română? În ce mod vă influențează din punct de vedere artistic?
Originea română pentru mine înseamnă istoria conducătorilor curajoși, cultura noastră bogată, frumusețea țării noastre, bogăția acesteia, simplitatea și creativitatea țăranilor, strânsa legătură cu natura și tradițiile. Toate aceste lucruri mă influențează într-un mod plăcut și mă motivează deoarece conștientizez cât de important este să duc mai departe tradiția și istoria înaintașilor noștri, pe care o exprim prin folclor în epoca modernă. De asemenea, îmi doresc să îmbin vechiul cu noul prin ceea ce fac.
Cum reușiți să îmbinați actoria cu muzica? Este această dublă dimensiune inefabilul dumneavoastră?
Consider că imaginea fără sunet și sunetul fără imagine nu pot exista. În momentul când cânt spun o poveste și, cum mintea omenească are această abilitate extraordinară de a proiecta, de a crea imagine, cred că amândouă fac parte din ceea ce sunt eu și sper să le pot îmbina cât mai bine. Îmi place foarte mult acest lucru, faptul că mă pot transpune în anumite situații și că pot vedea și asculta lumea din diferite unghiuri. Până la urmă cu toții suntem actori în acestă viața și avem de jucat roluri diferite și uneori dificile.
Care sunt valorile ce vă definesc?
Principiile care mă ghidează în viața sunt: iubirea de semeni, autocunoașterea, loialitatea, perseverența, ambiția, curajul, creativitatea, disciplina , curiozitatea, integritatea, iubirea de tot ce este frumos.
Cum arată o zi din viața artistului Mariana Preda? Discutăm despre un ritual creator?
În fiecare zi studiez aproximativ 4 ore, depinde și de context, atunci când am concerte și examene studiez și până la 6 ore, iar când sunt mai liberă și 3 ore îmi sunt de ajuns. De asemenea, depinde de starea pe care o am. În principiu, atunci când sunt încărcată emoțional îmi este de ajuns să cânt o piesă și simt cum mă eliberez de griji și de stres. În acest timp naiul mi-a devenit cel mai bun prieten. Pe lângă studiu, în fiecare zi îmi place să citesc beletristică, cărți de dezvoltare personala, să ascult atât muzică clasică cât și alte genuri, iar cel mai important, îmi acord aproximativ 30 minute pentru a-mi pune ordine în gânduri, în planuri, pentru a-mi face agenda zilei următoare și a petrece cât mai mult timp în natura.
De unde vă extrageți energia creatoare necesară actului artistic?
Energia creatoare mi-o extrag din natură, din evenimetele frumoase și mai putin frumoase care au avut loc atât în viața mea și în viața celor dragi și cunoscuți mie, din speranta pentru viitorul care ne asteaptă și din iubirea ce o port tuturor. Înainte de fiecare concert îmbrățisez un copac, petrec cât mai mult timp cu mine ș cui gândurile mele și, cel mai important, mă rog.
Povestiți-ne despre experința cu Gheorghe Zamfir? În ce mod v-a inspirat marele maestru?
Pe maestrul Zamfir l-am întâlnit atunci când aveam 13-14 ani și el era profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște. A fost o experiență frumoasă și am avut multe de învățat de la dânsul. Îmi amintesc de relatările sale despre cum a cucerit lumea, despre oamenii pe care i-a întâlnit, iar acest lucru m-a determinat să studiez și mai mult, să nu renunț niciodată la visul meu, pentru că dânsul este cel mai clar exemplu că prin perseverență și muncă poți avea succes.
Ce asperități ați avut de înfruntat în drumul dumneavoastră? Care sunt obstacolele cele mai problematici cu care v-ați întâlnit?
Greutăți sunt la tot pasul, le-am întâmpinat de mic copil, dar am învățat că fără ele nu poți avea ceea ce îți dorești. Ele sunt mai degrabă o plată în avans pentru înțelepciunea ce urmează să o dobândești. Studiind în strainatate, de multe ori, îmi este greu să demonstrez tuturor oamenilor care nu știu acest instrument, de ce este el capabil și că pot cânta orice gen muzical îmi propun. Mai degrabă mă lovesc de prejudecățile lor asupra acestui instrument. Într-adevăr, naiul este un instrument folcloric dar în același timp pot aborda orice gen muzical. De aceea, îmi doresc să îl fac cunoscut lumii întregi. De multe ori mă lovesc de răutatea românilor de aici, din străinătate, și din țară, de altfel. Respingerea oamenilor fără să se informeze despre mine înainte și faptul că cei care ar trebui să susțină tinerele talente le alungă, cât mai departe posibil, sau nu îi interesează, din păcate.
La cea mai simplistă analiză a evenimentelor la care ați participat, putem observa că sunteți un veritabil ambasador al culturii române. Ce vă motivează să participați la promovarea culturii naționale în plan extern?
Cultura noastră românească este o comoară, atât din punct de vedere stilistic cât si spiritual. Avem o istorie frumoasă, am avut maeștrii (Enescu, Porumbescu, Celibidache, Brâncuși, Eminescu, folclorul românesc în sine transmis din generație în generație) și avem oameni mari de la care am învățat că arta își are drumul ei în acestă lume, că cel mai important este să contribuim și noi la continuitatea și dezvoltarea acesteia. Iar eu îmi doresc să fac parte din acest proces, să fiu un pilon de susținere sau deschizător de drumuri. De asemenea, îmi doresc ca și alte popoare să audă și să vadă frumusețea culturii noastre și consider că muzica este limbajul cel mai potrivit atunci când cuvintele se prăbușesc în jurul nostru. Străinii sunt impresionați de muzica românească, iar acest lucru mă motivează și mai mult în promovarea acesteia.
Se spune că artistul este efectiv consumat de actual creator. Sunt descriptibile trăirile ce străfulgeră artistul pe durata actului artistic?
Este adevărat acest lucru. În fiecare piesă interpretată simt cum rup bucăți din mine pentru a oferi publicului acea trăire dorită. Practic artiștii sunt servitorii artei. Trebuie să i te dedici trup și suflet ca să poți ajunge la esența ei. Într-o piesă muzicală pot exprima un sentiment de iubire, de dor , de voioșie sau pot spune o poveste întreagă, iar acest lucru necesită dedicare completă și uneori uitare de sine.
