În dialog cu CFR Călători: ”Ca operator naţional feroviar de călători, cu susținere din partea statului român, ne îndeplinim angajamentul față de societate, fiind un garant al libertății și al dreptului la mobilitate pentru toate categoriile de cetățeni.”

Ce strategii de dezvoltare vizați pentru transportatorul feroviar național pe termen mediu și lung?

E important să cumpărăm pentru CFR Călători și pentru România, materialul rulant de care avem nevoie, care să corespundă și să facă față condițiilor din țara noastră. Sunt investiții absolut necesare pentru îmbunătățirea serviciilor companiei, astfel încât să putem oferi pasagerilor noștri condiții decente de călătorie.

Așadar, managementul CFR Călători, cu respectarea prevederilor Master Planului General de Transport (MPGT) şi în acord cu regulamentele din legislația europeană în vigoare care prevăd ca și condiție obligatorie creșterea calității serviciilor pentru transportul călătorilor pe calea ferată, intenţionează să achiziţioneze pe termen scurt şi mediu peste 100 de  unităţi de material rulant nou (automotoare şi rame electrice). Acest program de achiziţii se va derula până în 2022 (incluzând şi cei doi ani de implementare, aşa cum este regula la fondurile europene) şi se ridică la un cost estimativ de aproximativ 570 milioane de euro.

Acest material rulant va fi destinat operării pe liniile de cale ferată reabilitate sau modernizate. Achiziția de material rulant creează contextul favorabil dezvoltării programului de îmbunătățire a serviciilor feroviare prin introducerea unor noi trenuri cu confort sporit care pot circula cu viteza maximă admisă de starea infrastructurii. Chiar dacă nu suntem la nivelul trenurilor de mare viteză din Europa, distanța București – Constanța de 225 de km se parcurge în aproximativ 2 ore, cu viteza maximă de 160 km/oră pe anumite porţiuni. Intenţionăm să continuăm acest proiect și pentru rutele București – Brașov și București – Craiova.

La acest moment, se fac demersurile necesare pentru ca CFR Călători să poată accesa fonduri prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) în care a fost prevăzută inițial suma de aproximativ 250 milioane  euro.

În ceea ce priveşte caietul de sarcini realizat de specialiştii în material rulant ai CFR Călători, acesta se află în prezent în stadiu de finalizare, la întocmirea lui avându-se în vedere respectarea tuturor reglementărilor de interoperabilitate și accesibilitate valabile la nivelul transportului feroviar european. Procedura de achiziţie, conform reglementărilor legale, nu poate fi lansată până nu este asigurată concret sursa de finanţare.

Managementul CFR Călători intenţionează să invite toţi producătorii de material rulant autohtoni și internaționali din domeniu interesaţi de acest proiect pentru a le furniza caietul de sarcini. Așteptăm toți producătorii de material rulant atât din România, cât și din Europa să participe la această licitație. Am fi onorați să avem în parcul nostru rame electrice sau rame diesel construite în România, de la producători autohtoni de material rulant, dar nu trebuie neglijată piața internațională de profil care în ultima perioadă este foarte dinamică.

Trebuie menționat faptul că CFR Călători nu a mai beneficiat de investiții de la Bugetul de stat de mai bine de 5 ani.

În paralel și pe termen scurt cu programul de achiziţii menţionat mai sus, în ceea ce priveşte modernizarea materialului rulant, există în curs de desfășurare  astfel de programe. Față perioada ianuarie – iulie 2015, parcul activ de vagoane al CFR Călători a crescut în perioada ianuarie – iulie 2016 cu aproximativ 20%, de la 884 vagoane la peste 1100 de vagoane.

MODERNIZARE VAGOANE:

În baza unui contract subsecvent la Acordul cadru încheiat cu Atelierele Grivița, în prima parte a lui 2016 au ieșit din societatea reparatoare un număr de 5 vagoane modernizate seria 2176 varianta II, urmând ca în perioada următoare să mai fie date în circulație alte 10. În plus, intenţionăm să mai modernizăm 20 locomotive electrice şi  40 vagoane din parcul de material rulant apt să circule cu 200 km/h și care pot fi folosite și în componenţa trenurilor cu destinaţia Viena.

REPARAȚII VAGOANE:

În societățile reparatoare de profil din România: Atelierele Grivița, Astra Vagoane Arad, Remarul 16 Februarie, Electroputere VFU Pașcani au fost efectuate în cursul lui 2016 reparații planificate la un număr de 233 vagoane de călători (vagoane clasă, vagoane de dormit, cușete, bar bistro) care au fost introduse în circulație până acum. În programul obiectivelor de investiţii şi dotări independente cu finanţare din fonduri proprii, pentru anul 2016 a fost prevăzută efectuarea unor servicii de adaptare a instalaţiei de alimentare cu energie electrică şi a părţii de răcire la un număr de 59 de vagoane.

REPARAȚII AUTOMOTOARE SĂGEATA ALBASTRĂ:

În cursul acestui an, de la societatea reparatoare Electroputere VFU Pașcani au ieșit de la reparații capitale un număr de 25 unități automotoare Săgeata albastră.

VOPSIRE (nouă schemă):

În 2016, printr-un contract cu filiala CFR Călători, SCRL Brașov, a fost demarat proiectul de uniformizare a vopsirii parcului de material rulant. De la începutul anului, au fost vopsit, în această nouă schemă 8 vagoane clasă, aflate în circulație în componența trenului internațional Dacia. Precizăm că această schemă de vopsire se va aplica la toate reparațiile planificate, la nivelul întregului parc de material rulant. Din păcate, din cauza vegetației care nu este curățată de pe infrastructura feroviară chiar și aceste vagoane revopsite au început să fie zgâriate.

REPARAȚII LOCOMOTIVE:

În 2016, din filiala SCRL Brașov au ieșit de la reparații complexe (RR) 7 locomotive electrice, iar alte 3 sunt în fabrică pentru același tip de reparații. De asemenea, avem trimise la  reparat și unități GM și LDH.

Este un fapt cunoscut acela SNTFC a înregistrat profit, după o perioadă de pierderi financiare. Ce măsuri ați implementat în acest sens?

CFR Călători a încheiat 2015 cu un profit de 31,75 milioane lei, fiind al doilea an pe plus după şapte ani de pierderi, iar veniturile din transportul de călători au crescut cu 15% faţă de 2014. Pentru CFR Călători, subvenţiile de la stat înseamnă circa 50% din costurile pentru asigurarea curselor zilnice.

Rezultatele mai bune au permis companiei să mărească salariile cu 10% anul trecut. Măsura a fost considerată insuficientă de către sindicate, care au cerut o majorare mai mare. CFR Călători nu a făcut concedieri şi a înregistrat o reducere a numărului de angajaţi cu circa 400 în mod natural, prin pensionări şi plecări voluntare. Managementul mizează pe o mai bună organizare a companiei în perioada sezonului estival şi pe suplimentarea trenurilor către zonele turistice importante pentru a obţine încasări în plus în acest an.

CFR Călători a reuşit să reducă semnificativ arieratele în ultimii doi ani, de la 914 milioane lei la începutul lui 2014 până la la 366 milioane lei la sfârşitul lui 2014. În 2015, acestea au ajuns la 208 milioane lei, iar în 2016 există un plan de reducere a arieratelor la circa 178 milioane lei.

Aceste rezultate se datorează și faptului că am încercat să formăm o echipă de management care a lucrat pentru optimizarea activității pe toate palierele interne. Un alt demers pentru îmbunătățirea performanței profesionale ale angajaților a fost și organizarea cursului de Management al performanței pe care l-am realizat în cardul societății la nivel de management de vârf, mediu și la nivel de șefi de serviciu, familiarizându-ne cu criterii, indicatori de performanță, cu viziune, misiune și tot ce e legat de viitorul acestei companii și încercăm să implementăm acest sistem de management al  performanței la toate nivelele.

Redeschiderea unor rute CFR Călători care nu mai erau operate a fost unul dintre măsurile cele mai apreciate de călători. Exceptând cele deja cunoscute, există planuri pentru redeschiderea circulației și pe alte rute închise în momentul actual?

Pe lângă regimul diferit de subvenţionare a operatorului feroviar de stat comparativ cu cei privați, activitatea CFR Călători este influențată și de modul de gestionare a rutelor de către operatorii privaţi.

Aceștia renunță uneori de pe o zi pe alta să opereze pe anumite secţii, cum s-a întâmplat în 2014 cu Regiotrans SRL. Din cele 31 de secţii de pe care acest operator s-a retras, CFR Călători a reuşit să intre din nou pe  12 dintre ele: Timişoara Nord – Jimbolia, Pașcani – Târgu Neamț, Sighișoara – Odorhei, Timişoara Nord – Remetea Mică, Pietroşiţa – Târgovişte, Alexandria – Zimnicea, Caracal – Corabia, Câmpulung – Golești, Curtea de Argeș – Pitești, Hunedoara – Simeria, Turnu Măgurele – Roșiori Nord, Cugir – Șibot. Compania s-a retras cu ani în urmă de pe respectivele secții pe baza unor decizii care la momentul respectiv erau justificate.

Toate aceste trenuri sunt accesibile din punct de vedere al prețului. Vorbim despre niște rute asumate și despre un serviciu public care se adresează tuturor categoriilor de cetățeni, indiferent de venitul și locul în care se află la un moment dat pe teritoriul României. Deci nu se poate pune în prim plan profitabilitatea rutelor. În acest fel, noi ca operator naţional feroviar de călători, cu susținere din partea statului român, ne îndeplinim angajamentul față de societate, fiind un garant al libertății și al dreptului la mobilitate pentru toate categoriile de cetățeni.

În viitor intenționăm să reluăm circulația și pe alte rute, în funcție de parcul de care dispunem și de solicitările publicului de pe acele rute.

Deschiderea rute spre Salonic este unul dintre proiectele de succes ale CFR Călători în 2016. Ce ne puteți spune despre ruta București – Istanbul, in condițiile in care este cunoscuta problema legăturii feroviare dintre Bulgaria si Turcia?

După aproape 5 ani de întrerupere a legăturii feroviare dintre România și Grecia, CFR Călători a reușit pentru acest sezon estival să asigure această rută mult așteptată de români. Pentru destinaţia Salonic, trenul are în compunere 4 vagoane (două clasa a 2-a, unul de dormit şi unul cuşetă) şi circulă o dată pe săptămână, cu plecare din Bucureşti vinerea şi întoarcere din Salonic duminica.

În perspectivă, compania intenționează să pună la dispoziția călătorilor un tren spre Istanbul și să dezvolte numărul de legături spre vestul Europei.  Legătura cu Istanbul va fi la îndemâna românilor din sudul țării.

Ce ne puteți povesti despre proiectul Moving Art? Vă gândiți la o extindere generală a acestui demers de susținere a artei contemporane?

CFR Călători susţine valorile şi tradiţiile naţionale (de exemplu: Brancușiealmeu.ro, Ziua Iei românești), evenimente artistice și culturale (de exemplu: Turneul Internațional Stradivarius – Enescu Experience 2015, Europa Live pe plaja!), programe educaționale și/sau sociale pentru copii (de exemplu: ateliere educaționale pentru copii desfășurate într-o Săgeată Albastră,  Școala Altfel în tren!, Ziua Porților Deschise la CFR,  Moș Crăciun vine cu T..renul!)  și tot ceea ce reprezintă  un simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc (de exemplu: Moving Art – HORA,  Moving Art – Pasărea Măiastră, 24 septembrie – Ziua Libertății de Mișcare)  prin promovarea  lor în cadrul unor proiecte/campanii  inedite și atipice pentru o companie de stat.

Moving Art – HORA, prima galerie de pictură cu simboluri tradiţionale, în călătorie cu Trenurile Soarelui, este un proiect al CFR Călători care a debutat în 2015, prin înfrumusețarea la exterior a unei locomotive electrice din parcul de material rulant al companiei feroviare. Locomotiva a fost pictată de către artistul vizual Carmen Nistor, cu simboluri naționale, promovând tradițiile românești (Hora) și aducându-le în atenția tinerilor, într-o formă cât mai atractivă.

Moving Art – HORA este totodată şi parte a Campaniei ”Redescoperă Culorile României” realizată de Policolor în anul aniversării a 50 de ani. Astfel, două branduri românești – operatorul național de transport feroviar de pasageri și producătorul de vopsea au adus împreună prima galerie de artă în mişcare.

Proiectul Moving Art a continuat şi în 2016, prin pictarea unei noi locomotive, de data aceasta având ca temă Pasărea Măiastră, reinterpretată într-o viziune modernă care să transmită atributele tinereții: să încânte, să întinerească, să dea avânt celei mai “vesele” garnituri de tren care va circula în România.

CFR Călători a oferit pânza, adică locomotiva, Policolor a oferit materialele de pictură și a premiat proiectul câștigător cu 700 de euro. Creația a fost imaginată de Adrian Felix Dărăbăneanu, student UNArte București, și a fost pusă în practică de pictorii Cristian și Răzvan Scutaru.

Legenda Păsării Măiastre

În mitologia românească, pasărea măiastră este considerată regina păsărilor, mesagera zânelor. Ca orice ființă supranaturală înzestrată cu puteri magice, este destul de scumpă la vedere, frumusețea ei unică și lumina celestă pe care o răspândește încântând doar privirea celor cu adevărat privilegiați. Despre cântecul ei se spune că ar întineri orice ascultător.

Pictura de pe locomotivă însuflețește și mitul românesc, iar Pasărea Măiastră va putea fi văzută acum și plăcută de toată lumea, nemaifiind doar privilegiul unui număr limitat de oameni. Mai mult, în primele sigle ale Căilor Ferate Române, era prezentă conceptual prin simboluri care redau o componentă a vechilor vagoane (suspensia de la roţi).

”2016 este anul Brâncuși. Iată că Pasărea măiastră, prezentă în opera sculptorului român, inspiră și astăzi. Și noi încercăm să aducem un aer de prospețime și tinerețe în domeniul feroviar. Pe lângă condiții mai bune de călătorie, ne dorim și un material rulant în „haine noi”, care să transmită faptul că lucrurile se schimbă cu și pentru oameni. Toți cei care au zâmbit și au făcut fotografii cu locomotiva Hora, toți cei care au admirat-o ne-au arătat că e nevoie de culoare și în domeniul nostru. Fiecare călătorie este unică, așa cum și locomotiva Pasărea Măiastră este unică: va străbate țara și va duce cu ea tinerețea și culorile simbol ale României”, a declarat Iosif SZENTES, Director General CFR Călători.

Zilnic, locomotiva Pasărea Măiastră pune în mișcare trenuri din cadrul  programului estival Trenurile Soarelui, iar unul dintre acestea este Trenul Tineretului. De asemenea și Locomotiva Hora străbate toată țara, ambele purtând cu ele mesajele cu simbolurile românești.

Care este situația actuală a proiectului de extindere a liniei ce conectează Gara de Nord din București de Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”?

Promovarea serviciului de transport care asigură transferul între Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord din Bucureşti este în atenţia CFR Călători. În prezent, aceasta se asigură prin următoarele canale: online (pagina web, Facebook); contracte de parteneriat realizate cu diferite publicaţii în care sunt tipărite informaţii despre acest serviciu; pe monitoarele video amplasate în trenuri şi pe display-urile automatelor de bilete din gări; afişe postate în staţiile de cale ferată; anunţuri difuzate la megafonul din Gara de Nord Bucureşti; vânzătorii noştri de bilete din incinta Aeroportului care oferă informaţii despre trenuri şi legături cu principalele destinații de interes pentru turiști. La orele de vârf, informarea şi îndrumarea pasagerilor către acest serviciu cu acces central în Capitală, prin Gara de Nord, se realizează cu personal propriu.

Se analizează posibilitatea utilizării unui bilet unic pentru ambele tipuri de transport aerian şi feroviar, precum şi pentru un schimb de servicii de promovare: difuzare reciprocă de materiale tipărite în spaţiile de informare, flyere, reviste.

Legătura feroviară între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni este asigurată zilnic de 22 de trenuri (11 dus/ 11 întors), până la Punctul de Oprire Aeroport haltă (P.O. Aeroport h. – locul unde opresc trenurile în orașul Otopeni). De aici, transferul pasagerilor se realizează cu microbuze până la terminalele de sosire/plecare ale Aeroportului, orarele lor fiind corelate cu programul trenurilor. Pentru detalii trenuri și orare de circulație click aici. Din aeroport, îmbarcarea în microbuzele de transfer se face din zona sosiri internaţionale, unde se află şi casa de bilete CFR Călători. Un bilet (valabil la tren plus transfer cu microbuz) pe ruta Bucureşti Nord – Aeroport este 7,55 lei. Acest serviciu de transport a fost extins în urmă cu 2 ani, asigurând legătura directă cu Aeroportul şi pentru persoanele care călătoresc spre/dinspre Galați, Făurei, Brăila, Urziceni, Slobozia Veche.

Pentru ca traficul pe această rută să devină atractiv şi similar celui din alte capitale europene este necesară construirea unei staţii feroviare subterane cât mai apropiată de unul din punctele de acces din Aeroport, direct la terminalul de plecări sau sosiri, elimininându-se astfel transferul cu autobuzul.

Aceasta este condiţia absolut necesară pentru realizarea unei legături feroviare directe atractive între Gara de Nord Bucureşti ca punct de acces intermodal şi Aeroport. În condiţiile unei infrastructuri reabilitate şi a existenţei acestei staţii, CFR Călători poate asigura conexiunea directă cu aeroportul la frecvenţe începând cu 20 – 30 de minute.

Ce părere aveți despre propunerea de dezvoltare a transportului în comun din București prin redeschiderea unor gări precum Herăstrău, Băneasa sau Filaret, urmărind practic dublarea rețelei de metrou la nivel terestru? 

Dezvoltarea transportului  în comun din București, pe rețeaua feroviară, prin redeschiderea unor gări precum Herăstrău, Băneasa sau Filaret ar descongestiona și fluidiza traficul din capitală. După cum se știe și se poate verifica în istorie, transportul feroviar a generat dezvoltarea economică a țării.  Și în prezent, dacă  s-ar investi  în dezvoltarea rețelei și a infrastructurii feroviare, aceasta ar putea schimba fața Bucureștiului și nu numai.