Castelul Corvinilor este prezentat, pe bună dreptate, ca fiind ”Legenda vie a Transilvaniei”, tocmai ca urmare a faptului că este subiectul numeroaselor documentare realizate de jurnaliști străini. Este eficiența strategiei de promovare determinantul pentru acest fapt?
În mod sigur strategia de promovare, care este, în primul rând, gândită să atragă turiști, aduce cu sine și atenția jurnaliștilor precum și a numeroase case de producții din România și străinătate. Televiziuni precum „Discovery Channel”, case mari de producție, și mă refer aici la Bollywood și Hollywood (cel mai recent exemplu – Universal Studios), au ales Castelul Corvinilor pentru mari și mici producții, de la emisiuni cu subiect istoric, reclame la diverse produse, până la producții de film de lung metraj. Prezența lor este benefică pentru Hunedoara, vorbim aici de o industrie potentă financiar, care aduce venituri importante în mod direct, precum și pe orizontală.
Care este reacția turistului atunci când descoperă că respectul pentru patrimoniu este o valoarea la Muzeul ”Castelul Corvinilor”, în condițiile în care zilnic suntem martori la distrugerea ”barbară” a monumentelor istorice?
Într-adevăr, respectul pentru patrimoniu este o valoare la Castelul Corvinilor. Din păcate nu pot afirma ca toți turiștii care aleg să viziteze castelul au un comportament corect față de monument. Există, încă, numeroase „urme” lăsate de vizitatori, un trist exemplu sunt micile inscripții pe care le mai găsim uneori pe pereții din sălile castelului. Dacă îmi este permis, fac pe această cale un apel către cei care aleg să ne viziteze, să dea dovadă de mai multă grijă și de simț civic.
Încurajez turiștii să ne semnaleze astfel de acte de vandalism și celor care nu se conformează le atrag atenția că distrugerea parțiala sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legilor în vigoare. Cred că ar fi binevenită și o campanie națională coordonată de Ministerul Culturii, și distribuită pe toate canale media, în sensul informării publicului despre minime reguli de comportament atunci când vizitează un monument istoric. Și nu în ultimul rând, să ne aducem aminte de cei 7 ani de acasă.
Credeți că instituția pe care o administrați demonstrează faptul că patrimoniul arhitectural este o sursă inepuizabilă de fonduri pentru bugetele locale?
Cred că „inepuizabil” este puțin prea mult spus. Într-adevăr, încasările care vin din taxele de vizitare pot fi o sursă importantă de venit pentru bugetele locale. Anul trecut, Castelul Corvinilor a devenit principalul contributor la bugetul local al municipiului Hunedoara, ca sumă bruta. În opinia mea, sursele orizontale de venit generate de turism ar trebui să depășească sumele obținute din vânzarea biletelor și mă refer aici la serviciile oferite de diverși operatori economici din sectoare conexe : unități de cazare și masă, comerț, divertisment.
Cât de greu este să obțineți finanțarea necesară pentru lucrările curente de întreținere, în condițiile în care conservarea presupune tehnici specifice?
Nu pot să afirm că sumele necesare pentru lucrările de întreținere sunt greu de obținut. Administrația locală a înțeles importanta Castelului Corvinilor pentru economia locală, iar ca urmare există în fiecare an sume alocate din buget pentru lucrări curente de întreținere. Într-adevăr, conservarea și întreținerea monumentelor istorice presupune tehnici speciale, și pot fi efectuate doar în condițiile legii și doar de operatori specializați și avizați de Ministerul Culturii. Obținerea avizelor și autorizațiilor pentru acest gen de lucrări sunt o procedură specifică și care durează de obicei mai mult timp, comparând cu lucrări similare la obiective care nu sunt monumente istorice.
Faptul că Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” este principala ”poartă de intrare” în România este redat în majoritatea statisticilor. Este lipsa unei legături de mare viteză între Hunedoara și București un inconvenient?
Categoric, lipsa unei infrastructuri de mare viteză, fie ea rutieră sau feroviară, care să lege București de Hunedoara reprezintă un mare inconvenient. Din fericire pentru noi, avem legături cu autostrada, cu alte aeroporturi internaționale, cum ar fi cele din Sibiu si Timișoara.
În curând, județul Hunedoara va fi legat de întreaga Europa, prin autostrada A1, din care mai sunt de executat doar 90 de km, între Lugoj și Deva. Să nu uitam de aeroportul din Cluj , care va fi și el legat în curând de Hunedoara prin finalizarea tronsonului Sebeș-Turda.
În condițiile anterior menționatei probleme a infrastructurii, cât de dificilă a fost încheierea parteneriatelor pentru evenimentele culturale internaționale, respectiv creațiile cinematografice ale regizorilor din afara țării?
În general, partenerii străini care aleg să încheie parteneriate cu noi, apelează la intermediari români și nu resimt pe deplin lipsa infrastructurii. Spre exemplu, unul dintre protagoniștii unei emisiuni realizate de Discovery Channel a ajuns la Castelul Corvinilor cu elicopterul.
Din perspectiva unui bun administrator al patrimoniului, credeți că această resursă este protejată conform normelor europene?
Resursa este bine protejată, cu mari eforturi, într-adevăr. Legislația din România ține cont de recomandările Uniunii Europene în domeniu, însă, cred că este loc și de mai bine.
Care sunt proiectele cele mai de anvergură în care a fost implicat Castelul Corvinilor?
Festivalul ”Opera Nights” care ajunge anul acesta la ediția cu numărul șase, Târgul European al Castelelor, la care tocmai am încheiat a doua ediție. Dar cred că cel mai de anvergura proiect este cel de a fi gazdă bună pentru cei 300.000 de turiști care ne vizitează anual.
Ce strategii de dezvoltare vizați pe termen mediu și lung?
Suntem foarte aproape și, când spun aproape, mă refer la câteva săptămâni, să aplicăm pentru o finanțare nerambursabilă de 5 milioane de euro, prin programul P.O.R. 2014-2020, Axa prioritară 5.1. „CONSERVAREA, PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CULTURAL”, sumă care este necesară pentru restaurarea Castelului Corvinilor. Lucrările se vor întinde pe o perioadă de 3 ani.
Este turismul istoric exploatat la capacitate în România, dat fiind faptul că Transilvania este un adevărat muzeu în aer liber?
Turismul istoric are un potential încă neexploatat la capacitate maximă. În opinia mea, există un real progres în promovarea turismului istoric, dar nu există o strategie comună și unitară în acest sens.
Cum vedeți dezvoltarea regională din zona Hunedoara, în condițiile în care există un mozaic arhitectonic?
Există proiecte în acest sens și la Hunedoara, dar cel mai bine ar putea să vă răspundă la această întrebare reprezentanții administrației locale.
